Unde-s spaimele de altădată?

Publicat în Dilema Veche nr. 637 din 5-11 mai 2016
Unde s spaimele de altădată? jpeg

Nimeni nu tremură de frică azi în Roma la auzul numelui Kalkriese. El trezește eventual niște aprehensiuni legate de dominația fotbalului germanic, dar nimic mai mult. Acum două mii de ani lucrurile stăteau altfel. Kal­kriese se numea Pădurea Teutoburgică, un loc unde trei legiuni tocmai fuseseră complet nimicite de germani (în anul 9 d.Hr.). După această înfrîngere, cea mai cruntă suferită vreodată de romani, orice plan serios al lor de a cuceri Germania de la est de Rin a fost lăsat baltă. Suetoniu, cum știți, zice că Augustus rătăcea de nebun prin palat vorbind singur și ce­rîn­du‑i nefericitului comandant, Varus, să-i dea cele trei legiuni înapoi. Pentru arheologi, acest eveniment, bine datat în sursele literare și ușor de recunoscut în teren (la Kalkriese s-au găsit pe vechiul cîmp de bătălie peste 5000 de obiecte romane), e un caz de serendipity: ei află astfel că toate materialele romane găsite dincolo de Rin nu pot fi, teoretic, mai tîrzii de retragerea din 9 d.Hr. Nenumărate alte descoperiri din toată Germania și mai departe și-au obținut datele prin corelare cu acest orizont Haltern, cum e numit. Pentru ca atunci cînd lucrurile erau așa clare, tot arheologii să descopere că tocmai Haltern (în antichitate Aliso), cel mai important avanpost roman, aflat la 60 km est de Rin, a fost evacuat abia vreo șapte ani mai tîrziu (lăsînd în urmă și vreo douăzeci de adversari germani îngropați la nervi într-un cuptor de olărie).

În 2001, cînd participam la săpături într-una dintre taberele militare fortificate din complexul Haltern, de fiecare dată cînd găseam cîte o sanda de legionar, nouă ni se părea că asta ar dovedi de fapt o plecare foarte în fugă. Zic sanda, dar de fapt ceea ce se păstra din ele erau doar țintele, una lîngă alta, însă nelegate cu nimic, alcătuind doar forma unei tălpi. Ca să recuperăm o caliga de legionar (foto: reconstrucție), iar nu un kil de ținte ca oricare altele, le acopeream cu fașă gipsată și le scoteam ca un bloc. Altceva nou pentru mine atunci a fost ideea lor de a obține, pentru muzeu, un Lackabzug, o felie subțire din toate straturile expuse în peretele unei casete săpate de noi, în cazul unei descoperiri importante. Așa, de pildă, șanțul de apărare, în formă de V perfect, care înconjurase cîndva tabăra militară și care acum era umplut cu straturi fine, albe, brune, galbene, o bijuterie stratigrafică posibilă numai în loessurile nisipoase din Germania, ca prăjitura marmorată, care se întind din Westfalia pînă-n Brandenburg. Se îmbibă profilul cu o rășină specială în timp ce se aplică mereu bandă de suport, încît la sfîrșit profilul arată ca un bolnav bandajat pînă nu i se mai văd decît ochii. Lăsăm la uscat și, cînd rășina e complet întărită, dezlipim suportul de care aderă cîțiva centimetri buni de sediment. (Atenție, rezultatul atîrnă surprinzător de mult. Și nu se consumă.) Dar despre altceva voiam să vorbesc. Situl Haltern nu este asociat doar cu bătălia de la Pădurea Teutoburgică, adevărat mit fondator al naționalismului german. Terenul de aproape opt hectare unde lucram noi arăta limpede, după ce s-au scos cu buldozerul primii 50 de centimetri de sol (era o săpătură de salvare), urmele unui bombardament serios din 1945, adică zeci de pete mari, foste cratere, de 3-4 m diametru și gri – cea mai urîtă culoare de sol pe care am văzut-o vreodată. Există situri ocupate continuu cîteva milenii, unde au loc activități de construcție permanente și pînă la urmă toate straturile vechi sînt găurite ca de molii; Haltern a fost ocupat timp de doar douăzeci de ani în timpul lui Augustus, dar l-au ciuruit în secolul 20.

Evident că în pauzele de masă se discuta despre miile de tone de bombe neexplodate care se găsesc în Germania an de an, și apoi înapoi la treabă. Într-una dintre zilele cu discuții mai încinse pe această temă (murise un arheolog în Köln sau nu mai știu unde), m‑am întors în secțiunea mea, unde aveam în profil ceva care semăna cu un vîrf de suliță, pe care îl lăsasem acolo pentru poza de final, iar acum era vremea să-l scot. Fiind cam ruginit, îi dădusem și cîteva mîini de paraloid, o rășină transparentă foarte folosită, care consolidează obiectele, dar se și dizolvă ime­diat în acetonă, e și tare, dar și flexibilă, se poate și scrie pe ea etc.  L-am expus, credeam eu, complet, l-am apucat cu grijă și am tras foarte ușor. Exact în clipa aia am auzit: fsssssssssssssssssss… Am țîșnit din groapă cu viteza romanilor fugăriți de barbari, de-și lăsau sandalele în urmă. Ca să văd o colegă alături ce tocmai începuse, cu placiditate, să stropească în propria ei secțiune dintr-o pompă galbenă, Gloria, ca să vadă mai clar diferențele de culoare în sol. Cam asta ar fi contribuția mea la tradiția de isprăvi eroice a locului. N-am zis nimănui nimic (pînă acum) despre cum m-am speriat eu de o stropitoare și am continuat să fac naveta din Münster la Haltern în fiecare zi cu trenurile Deutsche Bahn. Apoi a început semestrul și șantierul s-a terminat. În fața gării, ca în orice oraș universitar, au început din nou să fie o mie de biciclete.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Nici o clipă Portasar, Cartea Românească, 2015.

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.