Uncheșul

Publicat în Dilema Veche nr. 863 din 22 - 28 octombrie 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

Era tot o toamnă galbenă, ca acum, și ne bătea gîndul să facem rost de niscaiva lemne de foc pentru iarnă. Pe atunci încă trăgeam nădejde că vom avea destul timp și destulă energie să mergem mai des, chiar și iarna, la casa de vacanță din satul aflat în creierii munților. Oricum, aveam nevoie de lemne. Eram doi noi proprietari puși pe treabă. Auzind ce vrem, vecinii ne-au îndrumat către uncheșul de la ultima casă de pe vale. Ziceau că el ar fi avut un copac de tăiat, pe care putea să ni-l vîndă. Ne-am dus la casa uncheșului. Era un țăran mititel și plin de vioiciune, uscat, dar vînos ca o funie răsucită. Părea moșul acela din westernuri pe care nu-ți vine să-l iei în seamă, dar care dintr-odată se aliază vesel cu băieții buni și începe a trage cu dibăcie în toți răii. Ne-a spus imediat că treaba ne costă un milion (era acum vreo 20 de ani). Am bătut palma. Urma ca el să-l taie, iar noi să ne întoarcem săptămîna următoare să-l luăm în primire.

Ne-am întors după o săptămînă, ușor nesiguri de ce avea să ne aștepte. Cum ne-a văzut, uncheșul a dat fuga să-și înhame calul roib, o mîrțoagă care părea să-i semene cumva, la o căruță mică și prăpădită. Ne-a spus că mergem în pădure să încărcăm lemnele. Avea o voce subțire și nostimă. Nu departe, un fag tăiat zăcea la pămînt ca o pîine feliată, adică era numai buturugi. Moșul făcuse toată treaba asta cu toporul și fierăstrăul, că pe vremea aia n-avea drujbă. A împiedicat căruța vreo 40 de metri mai la vale, spre vîrful copacului doborît, și ne-a zis că trebuie să dăm drumul de-a rostogolul buturugilor pînă la căruță, pentru ca apoi să le încărcăm. Ne-am uitat lung, socotind cîtă muncă ne aștepta. Văzînd că ne codim, uncheșul și-a suflecat mînecile și s-a apucat și el de treaba asta, alături de noi. Lua singur cîte o buturugă și-i făcea vînt la vale. Noi amîndoi, deși băieți tineri, abia dacă reușeam, opintindu-ne din greu, să luăm împreună cîte una și s-o pornim de-a rostogolul. Nu ni se părea a fi o treabă prea bine gîndită, fiindcă unele buturugi se loveau de căruță speriind calul, altele treceau pe lîngă căruță și se duceau mai la vale, iar altele se opreau prea devreme. Oricum, continua să ne uimească forța bătrînului cel mititel, care mirosea bine și a băutură. După un timp ne-a făcut semn să ne oprim, zicîndu-ne că trebuie să încărcăm primul transport, adică să adunăm și să săltăm în căruță buturugile din preajma ei. Ușor de zis, greu de făcut. După încheierea acestei noi corvoade, odată umplută căruța, uncheșul s-a suit pe capră și a pornit, cu noi pe urmele lui. La un moment dat însă, la o hurducătură, bătrînul, neatent, a căzut jos. Spre groaza noastră, o roată a căruței i-a trecut peste mijloc. Bietul om! Ne vedeam deja dînd declarații la poliție despre cum s-a petrecut accidentul. Uncheșul a rămas la pămînt, nemișcat. După trei secunde, însă, dintr-odată a sărit în sus, cu un „Hoopaa! N-are nimic moșuʼ!”. Ca un Hopa-Mitică. Eram siderați. Cum de nu pățise nimic? Un noroc chior făcuse ca greutatea să nu fie pe roata aceea? Îl salvase Dumnezeul bețivilor? Aveam de a face cu un fel de duh al pădurii din povești? Din ce oare era făcut moșneagul?

Revenindu-ne, mai greu noi decît el, am pornit mai departe și am ajuns cu lemnele la casa noastră. Cum căruța nu putea intra cu spatele în curte, am găsit soluția să descărcăm buturugile în dos și să le aruncăm peste gard, în apropierea magaziei de lemne. Uncheșul azvîrlea și cîte două odată, parcă voia să ne impresioneze. Și ne impresiona. Pe noi simțeam că ne lasă și mușchii, și spinările, dar ne străduiam să păstrăm ritmul, de rușinea uncheșului. Următoarea treabă avea să fie să dăm turul magaziei cu fiecare buturugă în brațe și să le așezăm pe toate înăuntru, în ordine. După ce și cu asta am fost gata, ne-am întors la copacul doborît, să continuăm în același fel cu ce rămăsese. În total am făcut trei transporturi. Adică toate operațiunile descrise au fost multiplicate cu trei. Nu știu cum ne-am fi descurcat dacă uncheșul, cu energia lui uimitoare, n-ar fi muncit și el cu noi. Am terminat abia spre seară. Moșul s-a întors la casa lui fluierînd. Era destul de frig, dar n-am mai avut puterea să facem focul în sobă, deși acum aveam magazia plină de lemne. Nici să mîncăm nu ne-a mai ars. Doar ce ne-am uitat unul la altul zicînd „Bine că ne-am lămurit cum e și cu treaba asta”, după care am picat lați, dormind buștean pînă a doua zi.

În lunile și în anii următori l-am mai tot văzut pe uncheșul cel mititel umblînd încolo și încoace pe cărările satului, prin pădure sau prin poieni. Tot mai slab și mai esențializat, dar parcă și mai vioi. Ca un spiriduș. Mi-am adus aminte de povestea cu lemnele de curînd, auzind că uncheșul „s-a dus la Domnul”. Am aflat și că avea 93 de ani. Cînd ne ajutase pe noi avea peste 70. Și, vorba celor care-l cunoșteau: „Așa un om, nici că se mai vede în zilele noastre”.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.