Un Salon pe Sena

Publicat în Dilema Veche nr. 164 din 30 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cu ocazia Salonului cărţii de la Paris, am poposit acolo trei zile - dar am prins două anotimpuri. ● Însă mai înainte, în treacăt, o precizare: sper ca un anume mîrlănel cu bretele, cu restaurant şi cu o explicabilă ranchiună pentru oamenii care încă-şi mai pot face freza (de unde şi olteneasca urare Kilmanj fritmon peroké ) să nu aştepte vreo replică. ● În ziua în care am ajuns, aşadar, ploua lung, tomnatec. Metroului parizian ar trebui să i se înalţe ode. L-am văzut mai curat sau mai murdar, cu geamurile mai mult sau mai puţin zgîriate, mai mirositor sau nu. Dar tot rămîne cea mai simplă cale de acces spre oricare colţ al Parisului. ● Ca şi în ultimii ani, aşadar, Salon du livre (23-27 martie a.c.) a fost în parcul expoziţional de la Porte de Versailles. ● Profesorul Andrei Pippidi soseşte în scurt timp la hotel şi are minunata idee să ieşim puţin, să ne mai încălzim. Dînsul ia un grog, eu un pastis; şi îmi spune, printre altele, cum s-a ajuns la ideea rubricii din Dilema veche (cum daţi pagina, pe stînga). ● Coborîm apoi, înconvoiaţi sub umbrele, pe rue Turbigo spre Sena. E deja seară şi, ce să vezi, coadă mare la Louvre, la intrarea dinspre Piramidă. Atracţia: o expoziţie cu numele Armenia Sacra. ● Dl Pippidi propune să intrăm; zis şi făcut (lasă că am prins şi zi cu reducere!). Impresionant. Armenii sînt dovada a ceea ce înseamnă să fii realmente nefericit plasat pe hartă. Au fost primul stat în mod oficial creştin al lumii. Perşi, turci selgiucizi, bizantini, mongoli, iranieni, ruşi - toţi, cum au venit, cum i-au cucerit. ● Printre exponate, Evanghelii scrise de mînă (una din anul 862, prima carte care s-a păstrat a culturii armene) şi multe obiecte filigranate în aur şi argint, vechi şi ele de sute de ani. ● Ce făceau românii prin 862? Se certau şi, între timp, dădeau la peşte. Întrebaţi-l pe băiatul cu bretele şi restaurant, are moravuri de-atunci. ● Abia a doua zi ajung efectiv la Salon. Dacă sînteţi dispuşi să admiraţi ceva la francezi, luaţi în calcul preţuirea lor faţă de carte. Nu am date despre situaţia la beletristică, dar ştiu că, la cartea de istorie, piaţa franceză e prima din Europa în termeni de vînzare-cumpărare. ● Plus că se stătea îndelung la coadă ca să se intre la Salon. ● În după-amiaza celei de-a doua zile, Basarab Nicolesco moderează (cu răbdare şi inspiraţie), în sala Agora a pavilionului, dezbaterea Les relations franco-roumaines face aux défis du monde. Vast program! - cum ar spune De Gaulle. Participă Nicolae Manolescu (ambasadorul român la UNESCO), Philippe de Saint Robert (membru al Înaltului Consiliu al Francofoniei), Michel Deguy (redactorul-şef al revistei franceze Poésie), Petre Răileanu (scriitor şi jurnalist la RFI) şi povestitorul. ● În sală (plină), Andrei Şerban, Irina Mavrodin, jurnalistul Edgar Reichmann (Le Monde), Magda Cârneci, Mihnea Berindei, graficianul-senator Eugen Mihăescu, studenţi români, universitari francezi etc. Radu Portocală, în prag de aniversare, nu era departe. ● Nicolae Manolescu, relaxat, vorbeşte despre porozitatea şi morozitatea culturilor. ● Mai neexperimentat (parce que ultimul intrat în francofonie), amintesc şi eu trei episoade diferite între ele, dar martore ale felului în care un model francez poate fi aclimatizat la Bucureşti. Primul a fost după Marea Unire, cînd marele Ionel Brătianu a adoptat modelul francez al statului centralizat şi unitar, cu o capitală care domină, în dauna modelului german - în care provinciile sînt mai puternice. ● Al doilea episod: la finalul anilor ’40, cînd moderniştii noştri (vezi Gheorghe Dinu alias Ştefan Roll, pour les connaisseurs) s-au dat şi ei în barcă, masiv, cu comuniştii, avînd ca alibi moderniştii de la Paris, care făceau cam tot asta. ● Şi al treilea episod: Ceauşescu, care prinsese în zbor de la De Gaulle (înainte de a-l întîlni, în mai ’68) ideea că o naţie e cu atît mai puternică cu cît e mai dezvoltată demografic - cu rezultatele ştiute ale legislaţiei româneşti anti-avort de după octombrie 1966 (mai ales în anii ’70 şi ’80). ● În cea de-a treia zi a Salonului, sub atenta chiverniseală a dnei Ana Andreescu (de la Ministerul Culturii român), Gabriela Adameşteanu a citit în premieră din romanul său La rencontre (în curs de apariţie la Gallimard), iar Andrei Pippidi şi-a lansat volumul de istorie Byzantins, Ottomans et Roumains (apărut la Editura Honoré Champion, una dintre cele mai bine cotate în domeniu). ● Ce vreau să spun: privită din prisma cărţilor şi a studenţilor pe care-i trimite la Paris, România pare o ţară normală. ● Ghinionul ei: băieţii (unii cu bretele şi restaurante) care poluează acasă. ● Şi ceva tot am uitat: să-l sun pe Radu Cosaşu, să-i spun că sînt la Paris. Atît. Ştie el. Scuza mea: am primit şi eu o vizită. Şi m-am luat cu altele. Va înţelege. ● În a treia zi, cînd am plecat, era soare, cald, primăvară. Aşa e Parisul: mereu se face că e mai frumos exact cînd te desparţi de el.

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.