Un prin╚Ť adev─ârat

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 899 din 1 ÔÇô 7 iulie 2021
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

Eram ├«ntr-un or─â╚Öel din sudul Angliei, care a╚Öa cum ├«i st─â bine oric─ârei localit─â╚Ťi engleze╚Öti, oric├«t de mic─â, avea o catedral─â mare ├«n centru, construit─â prin secolul al XII-lea, cu un vitraliu extraordinar ad─âugat ├«n secolul trecut de Marc Chagall. ├Ämpreun─â cu o rom├ónc─â tr─âitoare la Londra (o actri╚Ť─â recunoscut─â), am fost g─âzdui╚Ťi vreo dou─â zile de o englezoaic─â, prieten─â cu ea de-o via╚Ť─â. Am admirat c─âsu╚Ťa englezoaicei, abia renovat─â din c├«te ├«mi aduc aminte, ╚Öi mai ales curticica, foarte mic─â, dar extrem de cochet─â ╚Öi pus─â la punct, ne-am plimbat prin ├«mprejurimi ╚Öi ne-am bucurat de civiliza╚Ťia bine a╚Öezat─â, contrastant─â cu balamucul din Rom├ónia de la vremea aceea (jum─âtatea anilor ╩╝90). Gazda noastr─â vorbea cursiv rom├óne╚Öte, ├«n vreme ce prietena ei rom├ónc─â vorbea ╚Öi ea foarte bine ├«n englez─â. Se tachinau ├«ns─â adesea, ca dou─â old ladies ce erau, ori de c├«te ori uneia ├«i sc─âpa, inevitabil, vreo mic─â gre╚Öeal─â sau vreo pronun╚Ťie nu tocmai perfect─â ├«n limba celeilalte. Replicile lor veneau una dup─â alta, ca ├«ntr-o bun─â pies─â de teatru.

├Äntr-o zi, englezoaica era foarte aferat─â ╚Öi agitat─â ╚Öi se tot aranja ├«n fa╚Ťa oglinzii. ÔÇ×Ce tot faci, drag─â?ÔÇŁ, a ├«ntrebat-o rom├ónca. ÔÇ×M─â prepar, pentru c─â vine prin╚Ťul.ÔÇŁ ÔÇ×Ce prin╚Ť, drag─â, ai ├«nnebunit?ÔÇŁ ÔÇ×E chiar prin╚Ť adev─ârat, vine s─â fac─â lec╚Ťii de rom├ón─â cu mine, fiindc─â a plecat copil din Rom├ónia ╚Öi a uitat limba. Acum vrea s─â c─âl─âtoreasc─â ├«napoi acolo ╚Öi se prepar─â.ÔÇŁ ÔÇ×Preg─âte╚Öte, drag─â, se preg─âte╚Öte, ─âsta e cuv├«ntul pe rom├óne╚Öte. Dar ce prin╚Ť mai e ╚Öi ─âsta? De unde a ap─ârut?ÔÇŁ ÔÇ×E dintr-o fost─â familie regal─â rom├ón─â, ├«l cheam─â John Ghika, e general britanic ╚Öi e nepot de-al scriitoarei Martha Bibescu.ÔÇŁ ÔÇ×M─âi, s─â fie!ÔÇŁ, s-a mirat actri╚Ťa. Englezoaica avea ╚Öi dou─â vecine nostime, descinse parc─â din c─âr╚Ťile Agathei Christie. Una dintre ele era venit─â din Sco╚Ťia ╚Öi mi-aduc aminte c─â ne chinuiam teribil s─â ├«n╚Ťelegem ce spune. Auziser─â ╚Öi ele c─â vine prin╚Ťul ╚Öi, bine├«n╚Ťeles, nu voiau s─â piard─â ocazia s─â-l vad─â, a╚Öa c─â se ├«nfiin╚Ťaser─â ├«ntr-un fel de vizit─â, chiar ├«n preajma orei stabilite pentru lec╚Ťie, de╚Öi nu s├«nt sigur c─â fuseser─â invitate. Ne-au explicat c─â ├«n Marea Britanie nu exist─â titlul de prin╚Ť dec├«t pentru c├«╚Ťiva membri ai casei regale, nu ╚Öi pentru nobili din alte familii aristocrate ╚Öi c─â nici una dintre ele nu v─âzuse vreodat─â de aproape un prin╚Ť.

A sunat la u╚Ö─â ╚Öi a fost primit ├«n─âuntru. Cel pe care-l a╚Öteptau toate cu ner─âbdare p─ârea un om obi╚Önuit, de vreo 70 de ani, cu p─ârul r─ârit deasupra frun╚Ťii ╚Öi nu purta nici mantie alb─â, nici sabie. Avea ├«ns─â o privire luminoas─â, atent─â ╚Öi un abia schi╚Ťat z├«mbet, parc─â u╚Öor autoironic. Nu ╚Öi-a exprimat vreo mirare c─â g─âsea acolo at├«ta lume care-l a╚Ötepta. A fost condus ├«n acea gr─âdini╚Ť─â ca un mic paradis, care, cu toate c─â nu avea mai mult de 25 de metri p─âtra╚Ťi, era plin─â de flori felurite, cu ieder─â ╚Öi alte plante c─â╚Ť─âr─âtoare acoperind gardurile ├«nalte, dincolo de care nu se vedea nimic, cu un mini-iaz amenajat ├«ntr-un col╚Ť, ├«mprejmuit cu pietre, ├«n care curgea mereu ap─â ╚Öi unde puteai vedea s─ârind brot─âcei.

Ne-am a╚Öezat ├«n jurul unei m─âsu╚Ťe de metal albe, toate cucoanele privindu-l cu ochi str─âlucitori pe prin╚Ť. Aproape c─â au t─âb─âr├«t pe el cu tot felul de ├«ntreb─âri suprapuse. John Ghika a f─âcut fa╚Ť─â cu brio asaltului ╚Öi am remarcat c─â printr-un fel de  minune a reu╚Öit s─â le r─âspund─â tuturor plin de r─âbdare, cu egal─â polite╚Ťe ╚Öi aten╚Ťie, privindu-le pe fiecare ├«n parte ╚Öi nep─âr├«nd a o ignora ├«n nici un moment pe vreuna din ele. Era ceva imposibil ╚Öi totu╚Öi el putea. ├Än acel moment, str─âlucirea princiar─â s-a ├«ntrez─ârit. Le-a explicat, r├«z├«nd, c─â ├«n Anglia nu folose╚Öte niciodat─â titlul de prin╚Ť, fiindc─â probabil ar fi ceva neobi╚Önuit printre colegii ╚Öi prietenii s─âi. Doamnele nu l-au l─âsat p├«n─â nu le-a dat am─ânunte ╚Öi despre so╚Ťia lui. El le-a povestit c─â, la acea dat─â pensionar─â ca ╚Öi el, ea lucrase pentru Buckingham ├«n a╚Öa-numita camer─â neagr─â, o structur─â secret─â cu rol ├«n lupta anticomunist─â. At├«t de secret─â, spunea, ├«nc├«t el ├«nsu╚Öi, general al armatei britanice, nu avea voie nici m─âcar s-o ia de la serviciu sau s─â afle unde era acest serviciu al ei, iar ea nu-i povestise niciodat─â absolut nimic. Dar ce putea s─â fac─â a╚Öa de secret acolo, l-au chestionat doamnele, curioase. Ce altceva, a r─âspuns el z├«mbind, dec├«t ni╚Öte opera╚Ťiuni criminale, c─âci numai a╚Öa ceva ascunzi cu at├«ta b─âgare de seam─â. ├Än cele din urm─â au conchis ├«mpreun─â c─â era totu╚Öi vorba de ni╚Öte lucruri bune, dac─â nu cumva chiar eroice, at├«ta vreme c├«t presupuneau o lupt─â contra comunismului. Dup─â vreun sfert de or─â de taclale, cucoanele ╚Öi noi am ├«n╚Ťeles c─â trebuia totu╚Öi s─â-l l─âs─âm pe fermec─âtorul domn s─â-╚Öi ├«nceap─â lec╚Ťia pentru care venise.  

Ulterior am aflat c─â John Ghika avea ╚Öi titlul de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic ╚Öi c─â fusese comandantul unor deta╚Öamente care luptaser─â ├«n Orientul Mijlociu. De╚Öi familia sa a fost persecutat─â de comuni╚Öti, care i-au confiscat ╚Öi propriet─â╚Ťile, ironia sor╚Ťii a f─âcut ca ├«n 1978, ├«ntr-un moment din timpul vizitei lui Nicolae Ceau╚Öescu la Londra, John Ghika s─â fie obligat s─â-l ├«nt├«mpine pe acesta, c─âlare, ├«n calitate de comandant al G─ârzilor Irlandeze. Aveam s─â-l mai rev─âd pe prin╚Ťul John Ghika, la scurt─â vreme, c├«nd a venit ├«n Rom├ónia s─â-╚Öi revad─â fostele propriet─â╚Ťi unde copil─ârise, palatul de la Mogo╚Öoaia ╚Öi cel de la Posada. Era ├«mpreun─â cu so╚Ťia sa, o doamn─â dr─âgu╚Ť─â ╚Öi elegant─â, a c─ârei privire de o╚Ťel nu putea trece ├«ns─â neobservat─â.

Din p─âcate, prin╚Ťul Ghika a murit ├«n 2003, la numai 75 de ani, dar fiul s─âu, Chris Ghika  ÔÇô care a mo╚Ötenit ╚Öi titlul de prin╚Ť ÔÇô i-a urmat cariera, devenind general ├«n armata britanic─â ╚Öi comandant adjunct ├«n cadrul coali╚Ťiei interna╚Ťionale care a luptat cu ISIS. Mai recent a participat, ca ofi╚Ťer ├«n Irish Guard, la funeraliile prin╚Ťului Philip. A╚Öchia nu sare departe de trunchi.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.