Un papirus cu de toate, vă rog (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 772 din 6-12 decembrie 2018
Un papirus cu de toate, vă rog (I) jpeg

Nici un sul de papirus nu e așa celebru, cred, ca Papyrus Artemidorus, singurul „carnet de schițe“ păstrat din Antichitatea greco-romană. Descoperirea, anunțată oficial în 1998, a fost publicată de italieni după zece ani într-o ediție magnifică, inclusiv prin unele dintre greșelile ei. Papirusul se află azi la Muzeul Egiptean din Torino și a fost cumpărat de la un dealer de antichități cu 2,75 milioane de euro în 2004. Ce s a păstrat din el este o fîșie lungă (2,5 m x 32 cm), în care fiecare locușor e acoperit de text și desene. Printre ele, cea mai veche hartă păstrată din lumea greco-romană și singura găsită pe papirus. E clar că e un artefact excepțional, care tocmai de-asta a fost considerat de mulți, aș zice fără dovezi serioase, un fals. O să revin la problema autenticității în articolul viitor, dar deocamdată să spun că, în marea majoritate a cazurilor, falsificatorii au grijă ca produsele lor să fie foarte bine acoperite de analogii de prin muzee. N-are sens să te arunci să creezi lucruri cum nici un arheolog n-a mai descoperit vreodată, chiar dacă teoretic s-ar vinde mai scump, pentru că toți experții le vor lua imediat la ochi.

Să încep cu textul, cu riscul de a perpetua stereotipul preeminenței pe care studiile clasice o acordă încă scrisului în detrimentul imaginii. Căci sursa scrisă e, nu-i așa, de bază, în vreme ce arta e vagă ori trivială. Pe recto, papirusul poartă un elogiu (în greacă) al geografiei ca știință, dintr-un autor neidentificat, dar bombastic. Urmează un pasaj de 14 rînduri din cartea a doua a unei lucrări în care era descrisă toată lumea locuită, a geografului Artemidoros din Efes, de la sfîrșitul secolului al II-lea î.Hr. (E o lucrare pe cît de faimoasă în Antichitate, pe atît de fragmentar păstrată. Nouă ne-a rămas un alt Artemidoros din Efes, cu cartea sa despre interpretarea viselor, scrisă vreo 200 de ani mai tîrziu și tradusă și în românește.) Pasajul, care a dat și numele papirusului, descrie coasta nordică a Peninsulei Iberice, de la Pirinei în Galicia, și a putut fi identificat pentru că seamănă foarte bine cu unul care se întîmplă să fi fost salvat prin includerea într-un text enciclopedic al unui împărat bizantin, Constantin Porfirogenetul (secolul al X-lea).

Între cele două texte se află o hartă (94 x 32 cm), posibil a unei părți din nordul Spaniei de azi. La ce scară e, nu se știe, iar ce semnifică simbolurile ei, nu ni se explică (pătrățelele sînt orașe sau doar villae rusticae?). Impresia e că e un tip de hartă care dă o formă vizuală unei liste de itinerarii, așa cum făcea probabil și originalul din care se trage celebra Tabula Peutingeriana (despre care am vorbit mai în detaliu aici). E o abordare cartografică în care același oraș poate apărea de mai multe ori pe hartă dacă se regăsește pe două rute diferite. Curios e că, deși se știe că ilustrațiile însoțeau diferite tratate antice (de la ihtiologie la anatomie, dar mai ales astronomie), nu aveam pînă acum informații că printre asemenea ilustrații puteau fi și hărți, nici măcar în cazurile unor cărți de istorie sau geografie care, cît de cît, o cer. În orice caz, harta noastră a fost lăsată neterminată. Probabil că autorul a făcut o eroare fatală la copiere și tot proiectul – poate o ediție de lux a Geografiei lui Artemidoros – a fost abandonat. În ce anume consta greșeala nu știm, iar asta roade întreaga comunitate de cercetători, foarte preocupați de greșelile altora.

Materialul, însă, nu a fost abandonat. Ca orice cîrpă, și papirusul se recuperează și se refolosește. Odată dusă pe apa sîmbetei ediția din Artemidoros, papirusul a intrat pe mîna unor artiști, unii dintre ei învățăcei, alții pe o treaptă superioară de salarizare. Pe foaie mai era loc. În primul rînd, un spațiu care fusese prevăzut pentru o a doua hartă, înainte ca, dezamăgit, clientul să canceleze, cum se zicea în Antichitate. Iar apoi, spațiile de pe margine. În toate acestea apar, ceva mai tîrziu, studii de capete, mîini și picioare, în diferite poziții și raccourci-uri, aparent cópii după modele tridimensionale, în orice caz, o secvență artistică unică în arta antică. Cele mai spectaculoase schițe, în calamus (de fapt, făcute cu două asemenea unelte de scris din trestie, de grosimi diferite), sînt un cap, văzut frontal, poate copiat după un bust al unui filozof din școala epicureică, Metrodoros, și mai ales un splendid cap al lui Zeus Ammon (sau Saturn) din profil, făcut de unul dintre acei desenatori extraordinar de talentați care, dintr-un motiv sau altul, nu ajung să fie niciodată cunoscuți. (Jas Elsner presupune că ilustrațiile acestea erau legate de fapt de cartea lui Artemidoros, și că Zeus Ammon era de fapt însuși portretul autorului, plasat într-adevăr tradițional chiar la începutul cărții.)

Cu adevărat interesant devine papirusul pe verso, unde o altă gașcă pusă pe refolosit – poate de la „școala de arte“ din Alexandria – a produs cea mai remarcabilă colecție de desene zoologice din Antichitate. Și nu există motive să credem că nu va deține recordul ăsta și joia viitoare, cînd voi vorbi mai pe larg despre ele. O observație la final: papirusul a ajuns la Torino fiind cumpărat, se spune, la îndemnul ministrului Culturii italian. Or, Italia e poate cea mai activă țară în procesele de retrocedare a antichităților proprii, ajunse de pe piața neagră în muzee străine. Despre papirus, dealer-ul spune că l-a cumpărat din Egipt în 1971. Ministrul s-ar fi putut întreba dacă nu cumva e o dată tocmai bine născocită ca să nu pice după convenția UNESCO din 1972 pentru protecția patrimoniului.

Foto: Muzeul Egizio, Torino, wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Campania de recrutare a Kievului capătă ritm. Noile metode prin care sunt atrași voluntari pentru armata ucraineană
Campaniile menite să intensifice recrutarea voluntară, inclusiv campanii de relații publice au pus pe roate efortul de mobilizare a noi recruți pentru armata ucraineană, pe fondul entuziasmului scăzut al ucrainenilor de a se înrola, relatează Reuters și The Guardian.
image
Cum să folosești corect aerul condiționat de la mașină. Sfaturi pentru economia de combustibil: „nu mori, va fi rece mașina” VIDEO
Vara aceasta, temperaturile ridicate ne fac să apelăm din ce în ce mai des la aerul condiționat al mașinii. Însă, o utilizare incorectă a acestuia poate duce la un consum crescut de combustibil și chiar la probleme tehnice.
image
Seceta lovește România. Sute de localități rămân fără apă. Se face apel la rațiune
România se confruntă cu o criză acută a apei, zeci de localități rămânând fără această resursă vitală. Seceta prelungită a dus la scăderea semnificativă a nivelului în lacurile de acumulare, iar debitele râurilor sunt sub media multianuală.

HIstoria.ro

image
Destinul unui general uitat, în „Historia” de iulie
„Rareori un simț mai înalt al datoriei și al dreptății s-a împerecheat cu o mai desăvârșită simplicitate, cu o mai prietenească modestie,” spunea istoricul Gheorghe Brătianu despre Nicolae Dăscălescu – general decorat, apoi deținut politic și țăran sărac. Descoperiți un destin excepțional.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni
image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?