Un meșter

Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

├Än casa de vacan╚Ť─â, amicul Georgescu mi-a povestit c─â s-a apucat s─â-╚Öi construiasc─â o ╚Öur─â. La ce mai folose╚Öte o ╚Öur─â ├«n ziua de ast─âzi ╚Öi mai ales ├«ntr-o cas─â de vacan╚Ť─â? Ei bine, nu chiar ╚Öur─â pentru f├«n sau animale, mi-a zis el, mai degrab─â ceva ├«ntre teras─â, aplec─âtoare ╚Öi loc de depozitare, un spa╚Ťiu ├«n care s─â-╚Öi poat─â ╚Ťine ╚Öi motocicleta, pe care, oricum, aproape c─â n-o mai folose╚Öte niciodat─â, dar pe care nu vrea s-o mai lase s─â stea ├«n ploaie. ├Än fine, omul are tot felul de planuri, ca fiecare. Ca s─â o cl─âdeasc─â, s-a interesat prin sat de un me╚Öter. Nu voia s─â apeleze la o firm─â care s─â-l ÔÇ×jupoaie de baniÔÇŁ, nu era o lucrare at├«t de preten╚Ťioas─â. ├Äi trebuia ÔÇ×un neneÔÇŁ c├«t de c├«t priceput, muncitor ╚Öi disponibil, care s─â mai fi construit m─âcar ceva cote╚Ťe sau garaje la via╚Ťa lui. Mai mul╚Ťi vecini i-au indicat un ins, Anghel, despre care spuneau c─â ar fi, f─âr─â discu╚Ťie, cel mai bun constructor din sat: ÔÇ×Lui Nelu╚Ťu i-a f─âcut toat─â casaÔÇŁ; ÔÇ×S─ândulache ├«l cheam─â mereu la lucr─âri, c─â are ditamai gosp─âd─âria, o adev─ârat─â ferm─â, ce mai, ╚Öi de fiecare dat─â e foarte mul╚ŤumitÔÇŁ; ÔÇ×Mari╚Ťei i-a construit ├«n toamn─â un garaj ├«n numaÔÇÖ zece zileÔÇŁ. Condi╚Ťia cea mai important─â, i-au spus ei, era s─â-l g─âseasc─â liber, s─â nu fie prins cu alte lucr─âri, c─â de obicei era foarte solicitat.

Din motive ╚Ötiute numai de el, Georgescu voia s─â termine lucrarea c├«t mai repede. Era, cum s-ar zice, urgent. Cu inima str├«ns─â, a luat leg─âtura cu respectivul Anghel, un ins ├«nalt ╚Öi slab, cu m├«ini de muncitor, ca ni╚Öte lope╚Ťi, aparent taciturn, care i-a ascultat atent cerin╚Ťele, ├«n timp ce-╚Öi m├«ng├«ia barba alb─â. ├Än mod cu totul nea╚Öteptat, s-a dovedit c─â omul era liber ╚Öi putea s─â se ocupe de lucrare chiar ├«n lini╚Öte. A venit la fa╚Ťa locului ╚Öi a studiat g├«nditor ├«mprejurimile. A luat ni╚Öte m─âsuri cu pasul ╚Öi cu bra╚Ťul. C├«nd s─â socoteasc─â diagonala acoperi╚Öului, s-a cam ├«ncurcat, dar asta nu era un obstacol. A pus o stinghie pe pozi╚Ťie ╚Öi i-a f─âcut un semn cu un cui. Georgescu a ├«n╚Ťeles c─â nu-i putea cere omului s─â-╚Öi aminteasc─â pe loc teorema lui Pitagora. Apoi, Anghel i-a spus cam de ce materiale ar avea nevoie. Era, bine├«n╚Ťeles, dup─â cum ├«╚Öi d─âdea seama Georgescu, numai ├«nceputul. Au convenit un pre╚Ť, despre care Georgescu, om trecut prin via╚Ť─â, a ├«n╚Ťeles din nou c─â-i tot doar un ├«nceput, dar, ├«n fine, p├«n─â la urm─â nu era vorba dec├«t de o biat─â ╚Öur─â, nu de cine ╚Ötie ce construc╚Ťie ╚Öi s-a g├«ndit c─â nici costul final nu putea dep─â╚Öi cine ╚Ötie ce limite. ├Än orice caz, me╚Öterul Anghel, cu bunele sale recomand─âri, p─ârea s─â fie exact ce trebuia, ├«i f─âcuse o impresie bun─â. Mai mult, omul i-a promis c─â de ├«ndat─â ce ├«i aduce materialele se apuc─â de lucru.

Georgescu, ├«nc├«ntat, a ├«nceput s─â comande ce avea pe list─â, la depozitele din jur, c─â, dup─â cum bine ╚Ötim, ╚Ťara nu mai duce deloc lips─â de magazine cu materiale de construc╚Ťii. Chiar de a treia zi de diminea╚Ť─â, Anghel s-a ├«nfiin╚Ťat ├«n fa╚Ťa por╚Ťii, ca un st├«lp, t─âcut, dar ner─âbd─âtor s─â ├«nceap─â, ├«n vreme ce curtea se umplea de drugi de lemn, sc├«nduri, cuie, ╚Öuruburi, col╚Ťari, saci de ciment, nisip ╚Öi altele asemenea, materiale aduse cu dube ╚Öi camioane. Au mai privit odat─â ├«mpreun─â locul din spatele casei ├«n care avea s─â fie ridicat─â construc╚Ťia, iar apoi Georgescu s-a dus la treburile lui, l─âs├«ndu-l pe me╚Öter s─â-╚Öi fac─â treaba. Abia pe la pr├«nz s-a mai uitat s─â vad─â cum merg lucr─ârile. Nu mic─â i-a fost mirarea s─â descopere c─â un mesteac─ân de l├«ng─â cas─â tocmai fusese t─âiat. Anghel i-a explicat c─â altfel nu se putea, c─â nu avea cum s─â fac─â ╚Öura c├«t─â vreme copacul era acolo. ╚śi, oricum, v─âzuse el c─â mesteac─ânului nu-i mergea prea bine ╚Öi nici nu era prea mare. Dintr-odat─â, Anghel vorbea ╚Öi Georgescu t─âcea. Nu mai era nimic de f─âcut, a╚Öa c─â proprietarul a considerat mai ├«n╚Ťelept s─â-l lase pe me╚Öter s─â lucreze mai departe, f─âr─â s─â fac─â prea mult caz. ╚śi, s-a mai g├«ndit el, poate c─â Anghel chiar avea dreptate cu mesteac─ânul.

Ziua urm─âtoare a observat c─â drugii comanda╚Ťi erau t─âia╚Ťi to╚Ťi pe jum─âtate. De data asta s-a alarmat. Sigur c─â ei mai trebuiau ajusta╚Ťi ca s─â corespund─â dimensiunilor calculate pentru aplec─âtoare, dar de ce t─âia╚Ťi la jum─âtate? To╚Ťi? L-a c─âutat pe Anghel, care turna ni╚Öte ciment. Acesta a ├«nceput s─â-i explice plin de verv─â c─â a╚Öa trebuia. A luat dou─â jum─ât─â╚Ťi de drugi ╚Öi i-a ar─âtat cum ar veni pu╚Öi. Ie╚Öea ├«ns─â o caricatur─â de construc╚Ťie, la cu totul alte dimensiuni dec├«t conveniser─â. Anghel sus╚Ťinea cu cerul ╚Öi cu p─âm├«ntul c─â a╚Öa vorbiser─â. ├Änt├«i, Georgescu s-a g├«ndit c─â are de-a face cu un ╚Öarlatan sau cu un nebun. ├Äncetul cu ├«ncetul, a realizat c─â de fapt nu prea vorbeau aceea╚Öi limb─â, c─â ├«ntre ei exista o adev─ârat─â pr─âpastie de comunicare. Din ceea ce stabiliser─â aparent de comun acord, fiecare pricepuse altceva. Dar ce anume pricepuse Anghel, lui Georgescu ├«i era din ce ├«n ce mai neclar. Dintr-odat─â nu mai ╚Ötia cum s─â se fac─â ├«n╚Ťeles ╚Öi i se p─ârea c─â tocmai mintea lui riguroas─â de inginer era cea care-l ├«mpiedica s─â se exprime pe ├«n╚Ťelesul individului din fa╚Ťa lui. Avea de-a face cu un tip instinctiv, f─âr─â nici o preg─âtire. S-a g├«ndit s─â-i deseneze, sper├«nd c─â a╚Öa poate ├«l va lumina. Anghel a aruncat o privire opac─â schi╚Ťei ╚Öi, f─âr─â s─â ating─â m─âcar h├«rtia, a continuat s─â-╚Öi sus╚Ťin─â punctul de vedere cu vorbe multe. Argumentele lui erau p─âreau ├«ns─â absolut incoerente, ├«n orice caz de ne├«n╚Ťeles pentru Georgescu. Ce putea s─â ias─â din asta? Amicul era disperat. A ├«ntins ruleta ca s─â-i arate distan╚Ťele. ÔÇ×C├«t scrie aici?ÔÇŁ, l-a ├«ntrebat. ÔÇ×N-am ochelarii, mai bine spune dumneataÔÇŁ, i-a r─âspuns Anghel. ÔÇ×Doi metriÔÇŁ, a zis Georgescu. ÔÇ×Doi metriÔÇŁ, a repetat Anghel. ÔÇ×╚śi aici... a╚Öa... un metru ╚Öi jum─âtate.ÔÇŁ ÔÇ×Un metru ╚Öi jum─âtateÔÇŁ, a dat Anghel din cap. ÔÇ×P─âi, doi ╚Öi cu unu ╚Öi jum─âtate c├«t fac?ÔÇŁ, a ├«ntrebat Georgescu. ÔÇ×P─âi... c├«t?ÔÇŁ, a b├«iguit Anghel cu o privire pierdut─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.