Un italiano vero!

Publicat în Dilema Veche nr. 708 din 14-20 septembrie 2017
Un italiano vero! jpeg

Oraș italian cu rădăcini în vechime, ca atîtea și atîtea altele în țara cu pricina. După orele de siestă, lumea își face apariția pe străzi. Dar totul e extrem de lent. E foarte cald și orice fel de mișcare pare că se petrece într-un borcan cu miere, uitat de multă vreme la soare. Singurele vietăți cărora nu le pasă de topirea asta generală sînt viespile. Atacă fără milă, se bagă peste tot, simt că e loc de abuzuri și profită cît pot de amorțeala din jur. Magazinele sînt încă închise, deși programul afișat pe vitrine și pe uși are ambiții deșarte și spune cu totul altceva. Ușile alea se vor deschide doar atunci cînd oamenii care lucrează pe-acolo vor avea cheful sau puterea de a face așa ceva. Pe mesele de pe cîteva terase au rămas urmele prînzului. Ai senzația că ești în casa gigantică a cuiva care s-a dus să tragă un pui de somn, dar a lăsat să plutească în aer promisiunea că petrecerea o să-nceapă din nou, imediat după somnul de frumusețe. Instalațiile de aerisire ale unor  restaurante mici torc imperturbabil. E felul lor de a dormi în timpul programului. Ici și colo miroase vag a mîncare, dar cel mai tare se simte un iz de apă clocită, venit din canalizare. Cum nu bate vîntul deloc, treci prin perdelele astea de mirosuri, în care te-nfunzi, ca-n niște tifoane foarte fine.

Pereții scorojiți și obosiți de ani mulți dogoresc mai abitir ca niște cuptoare. Dacă te lipești de ele, înțelegi condiția grea a unei biete pizza. Așa că te prelingi cumva pe trotuar și simți că cea mai proastă idee ar fi să aprinzi o țigară. Dar o faci, tocmai pentru că știi că ești suficient de prost încît să-ți produci singur un rău. Primul fum e ca un pumn în cap. Dacă ești un bun încasator, dai înainte. Dacă nu, stingi țigara și cauți ceva prin repertoriul iluzoriu al citatelor autocritice. Faci orice ca să treacă timpul cumva, să se mai potoleasă lipărul, să te poți mișca un pic încoace și-ncolo. Tot moștrofolind la gînduri, nici nu observi cînd se lasă seara. Acum chiar a început un pic de mișcare. Turiștii se chiorăsc la prețurile de pe meniurile afișate la intrările teraselor. Auzi studii comparative în toate limbile, amestecate cu invitațiile și promisiunile de fericire ale animatorilor care-ți promit că o să mănînci ceva memorabil.

Pe străzile mai puțin umblate de turiști, la mică distanță de centrul istoric, începe să apară lumea reală a orașului. Uneori, nu e deloc greu să izolezi cu privirea localnicii get-beget. E o paletă întreagă de semne, aproape ridicol de evidente. Un anumit fel de a călca străzile orașului lor, hainele alea șic, neverosimil de asortate cu cei care le poartă, pantofii ăia exasperant de potriviți, perfecți în mimarea aerului lor detașat – altminteri, îndelung exersat –, în încercarea de a părea făcuți… așa… la întîmplare. Dar localnicii sînt puțini, iar cei mai mulți dintre ei sînt oameni în vîrstă. Pe chipuri citești un soi de neliniște. La unii se vede mai puțin, la alții foarte bine. De puțină vreme încoace, lumea lor arată foarte diferit. Ceva important s-a întîmplat în ultimul timp. Și e altfel decît valul celor care au venit aici, la muncă, din Est. Pe străzi sînt mulți, foarte mulți africani. E clar că unii dintre ei sînt deja așezați în partea asta de lume. Sînt îmbrăcați după o „muzică“ asemănătoare cu cea a localnicilor, au aerul acela al omului care e la el acasă, în orașul lui, plimbîndu-și copiii și făcînd un pic de conversație la întîlnirea cu un vecin sau cu un cunoscut. Însă cei mai mulți sînt rezervați, prudenți. Cu toate astea, totuși, parcă citești pe chipurile lor gîndul mai mult sau mai puțin conștient că fac parte dintr-un fenomen mult mai mare. Unul gigantic. Ceva care schimbă profund lumea acestui continent. Pe măsură ce privirile vechilor localnici, din ce în ce mai puțini și mai bătrîni, se coboară spre pămînt, pe așa măsură – sub o presiune naturală a numerelor – se ridică cele ale noilor sosiți.

E deja seară. Încă e foarte cald. Un pic mai devreme, la Basilica Madonna dell’Umiltà avusese loc un alt moment al întîlnirii unor lumi. O femeie zdravănă, care părea că vinde niște perechi de șlapi, s-a strecurat artistic în cel mai strategic loc de la ieșirea din biserică. E româncă. A scos un telefon mobil și i-a relatat victoria asta, scurt, cuiva. La doi-trei metri de ea, un tînăr african încearcă să facă același lucru. Să se strecoare, să prindă un loc bun. Are și el ceva de vînzare. Niște șervețele. Se uită cu invidie evidentă la româncă, încercînd și el să cucerească o jumătate de metru pătrat, de cealaltă parte a ușii. E clar că românca e mai exersată în treaba asta, iar tînărul african e la primele teste.

S-a făcut destul de tîrziu. Biserica s‑a închis de ceva vreme, iar străzile s‑au golit. În urma tuturor, peste tot, a rămas mult gunoi. Orașul adoarme încet, în căldură și în mirosul persistent de apă clocită. Pare un muzeu gigantic, în care vizitatorii n-au mai plecat și au ales să doarmă chiar în exponate. Liniștea e spartă de strigătele unui individ care abia se mai ține pe picioare. E un localnic beat și revoltat. Nu obligatoriu în ordinea asta. Strigă ceva, cît îl țin plămînii, către unii care străjuiesc intrarea la o terasă. Ăia se fac că nu-l bagă-n seamă, deși e evident că sînt deranjați. Individul le strigă la nesfîrșit același text: „Pe mine nu mă puteți da afară! Cum vă permiteți? Nu puteți face așa ceva! Eu sînt italian! Eu sînt italian!“.

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

Drona Mohajer 6 FOTO Ministerul iranan al Apărării jpg
Dronele iraniene, o amenințare serioasă pentru spațiul aerian al Ucrainei. Rușii au întețit atacurile asupra Odesei
Introduse recent pe frontul din Ucraina, dronele iraniene reprezintă o amenințare serioasă pentru apărarea aeriană ucraineană, spun soldații ucraineni aflați pe front, relatează Politico.
Misiunea DART FOTO NASA/Johns Hopkins Applied Physics Lab
NASA a lovit intenţionat un asteroid, o premieră pentru omenire: „Pământenii pot dormi liniştiţi” VIDEO
Dimorphos are aproximativ 160 de metri în diametru şi nu reprezintă nicio ameninţare pentru planeta noastră. Este de fapt satelitul unui asteroid mai mare în jurul căruia a efectuat o rotaţie completă.
EURO 2024 FOTO Shutterstock jpg
Cum ar arăta grupa accesibilă și grupa dificilă pentru România în preliminariile EURO 2024?
Sezonul fotbalistic din 2022 nu s-a încheiat pentru naționala de fotbal a României, care va mai disputa două meciuri amicale în luna noiembrie. Iar acest lucru se va întâmpla după ce România își va afla adversarele din grupele preliminare ale EURO 2024.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.