Un interviu cu Homer (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 803 din 11-17 iulie 2019
Un interviu cu Homer (II) jpeg

După călătoria în Lună, Istoria adevărată (secolul II d.Hr.) continuă cu alte voyages extraordinaires, desfășurate sub același semn al pastișei și polemicii.

A╚Öa, de exemplu, nava lui Lucian este ├«nghi╚Ťit─â de o balen─â ÔÇô figur─â de virtuozitate pe care trebuie s─â o bifeze oricine istorise╚Öte o c─âl─âtorie pe mare, tot a╚Öa cum trebuie nora s─â poat─â face o m─âm─âlig─â. Povestea cu monstrul acvatic ├«n care supravie╚Ťuiesc mult─â vreme marinarii nu este, cum s-ar crede, inspirat─â de cea a lui Iona ╚Öi a chitului. ╚śi Heracle salveaz─â o prin╚Ťes─â p─âtrunz├«nd cavalere╚Öte ├«n burta unui monstru marin ╚Öi poate c─â ideea apare ├«n folclorul oriental deja la data asta. (Lucian fiind din Commagene, mic regat antic aflat azi la nord de grani╚Ťa siro-turc─â, putea s─â aib─â ╚Ötiin╚Ť─â de ea.) ├Än IstoriaÔÇŽ noastr─â, pasajul are ├«ns─â ceva suplimentar, ceva arheologic. C─âl─âtorii se reg─âsesc ├«n─âuntru ca ├«ntr-o pe╚Öter─â imens─â (╚Öi platonic─â, ╚Öi polifemic─â), suficient de mare pentru a ad─âposti un ora╚Ö, dac─â vreun urbanist ar consim╚Ťi vreodat─â s─â foloseasc─â o asemenea parcel─â. Iar ├«n balen─â s-a dezvoltat o ├«ntreag─â civiliza╚Ťie. Aici lumea de afar─â este reconstituit─â din reziduuri ÔÇô o geografie cvasi-terestr─â din m├«lul ╚Öi pietrele ├«nghi╚Ťite, mediul construit din resturi de p├«nze, ancore ╚Öi cherestea de pe vapoare scufundate. Copacii cresc, p─âs─ârile zboar─â, gr─âtarele fumeg─â. Acest exerci╚Ťiu de endo- ╚Öi exoreplicare culmineaz─â cu scena ├«n care, ├«ntr-o p─âdure din balen─â, naratorul descoper─â un templu ├«nchinat lui Poseidon de c─âtre ni╚Öte navigatori ├«nghi╚Ťi╚Ťi cu zeci de ani ├«n urm─â. De ce s─â dedici un templu zeului care tocmai te-a pedepsit? Nu e omene╚Öte s─â te revol╚Ťi, mai cu respect, mai cu o ├«njur─âtur─â? O fi, numai c─â aceia lovi╚Ťi de zeii ├«n care cred tind s─â se apropie ╚Öi mai mult de ace╚Öti zei ÔÇô de pild─â, pentru c─â le-a fost l─âsat─â via╚Ťa care le-ar fi putut fi luat─â cu totul. Aici Lucian a dat peste un paradox religios f─âr─â v├«rst─â, mai mare dec├«t propriul lui talent iconoclast.

├Än balen─â tr─âiesc, de altfel, cet─â╚Ťeni ai multor triburi (din care unii evadeaz─â, zice Lucian, ca un ╚Öcolar sigur pe el, prin ÔÇ×branhiileÔÇť baleneiÔÇŽ). C├«nd aceste triburi ├«ncep s─â se r─âzboiasc─â, textul ├«mprumut─â din nou detalii din Tucidide, mai exact din scena b─ât─âliei navale ├«ntre flotele din Corcyra ╚Öi Corint. Nu ne vine u╚Öor s─â ├«n╚Ťelegem cam ce sim╚Ťea cititorul textului grec al lui Lucian, descifr├«ndu-i aluziile la texte vechi de 600 (R─âzboiul peloponesiac) sau 800 de ani (Odiseea), circulate ╚Öi citite ├«nc─â ├«n vremea lui. ├Än limba rom├ón─â nu putem avea ├«nc─â un comer╚Ť literar cu aluzii de o asemenea ad├«ncime cronologic─â.

Popasul care urmeaz─â dup─â eliberare, ├«n Insulele Ferici╚Ťilor, a alertat mul╚Ťi editori moderni: nu cumva descrierea ora╚Öului ferici╚Ťilor are cam multe leg─âturi cu Noul Ierusalim, a╚Öa cum ├«l ╚Ötim din Apocalips─â (21-22)? La Lucian, cetatea este ├«n ├«ntregime din aur, ├«nconjurat─â de un zid de smarald, cu ╚Öapte por╚Ťi, fiecare dintr-o singur─â bucat─â de scor╚Ťi╚Öoar─â. ├Än─âuntru e c├«te un templu de beril pentru fiecare zeu, termele s├«nt de cristal, funda╚Ťiile ╚Öi pavajul de filde╚Ö. L├«ng─â ora╚Ö se afl─â 365 de izvoare, tot at├«┬ştea de miere, ╚Öi ├«n plus 500 de mir, acestea ├«ns─â, ├«╚Öi ia seama Lucian, ÔÇ×mult mai miciÔÇť. Ferici╚Ťii m─ân├«nc─â la o mas─â mare ├«n C├«mpiile Elizee. ├Än jurul mesei, un detaliu ├á la Marcel Duchamp: copaci de sticl─â care, ├«n loc de fructe, fac cupe de toate formele ╚Öi m─ârimile.

Printre ferici╚Ťi, Lucian ├«l g─âse╚Öte pe Homer, c─âruia ├«i ia de ├«ndat─â un interviu. Homer se dovede╚Öte abordabil, are r─âbdare ÔÇô ╚Öi nu e orb. ├Än ce ora╚Ö s-a n─âscut, ├«ntreab─â Lucian (subiectul era ├«ntr-adev─âr foarte controversat ├«n antichitate). Homer r─âspunde c─â e babilonian. E un r─âspuns ├«n dodii, pe care jurnalistul ├«l ia ca atare. (L-au luat ╚Öi al╚Ťii; acum vreo zece ani, pentru un profesor austriac de literatur─â comparat─â, Homer era de fapt un eunuc care citea arhivele asiriene ├«n original.) Apoi Lucian ├«i atrage aten╚Ťia megastarului grec c─â editorii lui au probleme cu anumite versuri care nu par s─â aib─â sens ╚Öi pe care deci le consider─â interpolate. Homer ├«l asigur─â c─â el este autorul lor. Dar de ce a ├«nceput Iliada cu m├«nia lui Ahile? Homer elucideaz─â ╚Öi acest aspect, declar├«nd, ca un subtil hermeneut, c─â pur ╚Öi simplu a╚Öa i-a venit. ├Än fine, Lucian are ocazia s─â afle chiar de la surs─â dac─â Odiseea a fost scris─â ├«naintea Iliadei. Homer, f─âr─â s─â-╚Öi piard─â amabilitatea, r─âspunde simplu c─â nu. R─âm├«nem cu impresia c─â, la sf├«r╚Öitul acestui interviu, p─ârerea lui Homer despre jurnali╚Öti nu e cu nimic mai bun─â ca ├«nainte. Regretul meu nu e c├«tu╚Öi de pu╚Ťin c─â poetul n-a stat mai mult la taclale, ci c─â Lucian nu i-a luat un interviu lui Zamolxe, a c─ârui prezen╚Ť─â ├«n Insulele Ferici╚Ťilor o consemneaz─â al─âturi de a altor ÔÇ×barbariÔÇť.

├Än orice caz, la sf├«r╚Öit, Lucian ÔÇô satisf─âcut ╚Öi sim╚Ťind c─â rela╚Ťia s-a str├«ns bine de tot acum, dup─â at├«ta munc─â ├«mpreun─â ÔÇô ├«i cere lui Homer s─â-i scrie ╚Öi lui dou─â versuri. Ce s├«nt dou─â versuri pentru Homer? Nimic! ╚Üi le face acolo pe loc. (Asta e ca ╚Öi cum te-ai ├«nt├«lni cu un tenor la coad─â la administra╚Ťia financiar─â ╚Öi i-ai cere s─â-╚Ťi c├«nte Libiamo neÔÇÖ lieti calici.) Homer ├«i scrie versurile, resemnat ╚Öi eficient ca toate vedetele festivalurilor de carte.

Episodul se ├«ncheie cu o curioas─â remarc─â legat─â de political correctness ├«n antichitate. Afl─âm c─â unul din personajele din Iliada, Tersit, iÔÇĹa intentat proces lui Homer, care ├«i f─âcuse o descriere atroce (ÔÇ×n-avea pereche de slutÔÇť, ÔÇ×ologÔÇť, ÔÇ×cu umeri str├«mbiÔÇť etc., II. 212-215, traducerea lui G. Murnu). Lucian ne informeaz─â c─â Homer a fost achitat, avocatul ap─âr─ârii fiind Ulise.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.