Un drum al aventurii

Publicat în Dilema Veche nr. 631 din 24-30 martie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Primesc pe e-mail, prin bun─âvoin╚Ťa profesorului Radu Gologan, un text ├«n englez─â de Solomon Marcus: Life and Death ÔÇô Here and Beyond. Textul ├«ncepe prin a spune c─â moartea, reprezentat─â ca o ruptur─â ├«ntre ceva ╚Öi nimic, devine incomprehensibil─â. Nu avem capacitatea de a ne imagina nimicul, spune Solomon Marcus. Reac╚Ťia noastr─â fa╚Ť─â de el e de fric─â spontan─â. Solu╚Ťia este s─â privim moartea ├«n rela╚Ťie cu opusul ei, cu via╚Ťa. Dar, adaug─â autorul, aici apare surpriza: din acest unghi, nici via╚Ťa nu mai e de ├«n╚Ťeles ├«n absen╚Ťa (reprezent─ârii, g├«ndului, con╚Ötiin╚Ťei) mor╚Ťii. ÔÇ×Moartea face pereche organic─â cu venirea pe lume.ÔÇť

├Äncepem s─â murim din clipa ├«n care ne na╚Ötem. A mai spus-o cineva (sun─â cioranian), probabil mai mul╚Ťi, f─âr─â s─â fie neap─ârat medici. ├Än cazul unora, via╚Ťa ╚Öi moartea par a merge ├«mpreun─â, bra╚Ť la bra╚Ť. Asta se cheam─â, probabil, destin. La al╚Ťii, ├«ns─â, par a merge ├«n direc╚Ťii diametral opuse, ajung├«nd s─â se izbeasc─â la un moment dat, ├«ntr-un punct de deconcertant─â coliziune.

Asta am sim╚Ťit c├«nd am aflat, din senin, de moartea profesorului, academicianului Solomon Marcus. ├Äi vedeam imaginea captat─â pe ecranul televizorului la un zapping ├«nt├«mpl─âtor cu numai c├«teva s─âpt─âm├«ni ├«nainte: imaginea plin─â de vitalitate, cum s─â-i spun? ÔÇô nu numai a trupului, ci ╚Öi, mai ales, a spiritului.

Solomon Marcus vorbea despre efectele mutilante ale actualului sistem de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt de la noi. Vorbea despre faptul ÔÇô nu mai ╚Ötiu dac─â astea erau exact cuvintele, dar cu siguran╚Ť─â asta era semnifica╚Ťia lor ÔÇô c─â ne na╚Ötem ca fiin╚Ťe curioase. C─â dorin╚Ťa de a afla, de a ╚Öti, de a ├«n╚Ťelege define╚Öte condi╚Ťia noastr─â uman─â, iar ╚Öcoala, ├«n loc s─â fac─â acest dat miraculos s─â ├«nfloreasc─â, ├«l agreseaz─â, ├«l reprim─â.

Privind ├«nd─âr─ât, din perspectiva unui destin ├«ncheiat, mi s-a p─ârut c─â Solomon Marcus ilustreaz─â la modul superlativ aceast─â credin╚Ť─â nu doar generoas─â cu umanitatea din noi, ci ╚Öi, cred eu, adev─ârat─â.

Pe Solomon Marcus l-a caracterizat poate mai pu╚Ťin deschiderea enciclopedic─â la care a ajuns de a lungul timpului, incontestabil─â altminteri, c├«t o anume vigoare excep╚Ťional─â a min╚Ťii, refuzul de a se supune barierelor care ni se pun la tot pasul ├«n calea dorin╚Ťei de cunoa╚Ötere: pentru asta nu e╚Öti preg─âtit, la asta nu te pricepi, aici nu e╚Öti pe terenul t─âu etc. etc.

Drumul s─âu a fost, din capul locului, un drum al aventurii. Pe vremea studen╚Ťiei, c├«nd lingvistica ╚Öi, ├«nc─â ╚Öi mai mult, poetica matematic─â ├«╚Öi f─âcuser─â vad ├«ntre filologi, circula o butad─â, care ├«l desemna drept ÔÇ×cel mai literat dintre matematicieni ╚Öi cel mai matematician dintre litera╚ŤiÔÇť. C├«nd nu ai ├«n spate grupul profesional securizant care s─â ├«╚Ťi certifice succesele sau e╚Öecurile, c├«nd te aventurezi ÔÇ×├«ntre lumiÔÇť, p─â╚Öe╚Öti ├«n necunoscut nu numai pe teren epistemic, ci ╚Öi uman. Hic sunt leones.

Aventura a fost, pentru Solomon Marcus, p├«n─â la senectute, un stil ╚Öi o op╚Ťiune de via╚Ť─â. A ├«nceput ca matematician, a devenit (╚Öi) lingvist, ÔÇ×poeticianÔÇť (analist al literaturii), etnolog, semiotician, istoric al matematicii, epistemolog, pedagogÔÇŽ inventarul nu poate fi complet.

Parte dintre c─âr╚Ťile lui, citite ├«n tinere╚Ťe, ca aceea despre timp sau cea despre paradox, au fost ╚Öi au r─âmas pentru mine ne├«ncadrabile. S├«nt curios cum au rezolvat bibliotecarii acest impas. Eu, unul, n-am g─âsit alt─â solu╚Ťie, ├«n str─âdaniile de a pune ├«n ordine propria bibliotec─â, dec├«t ├«n a le pune pe raftul, compact, rezervat pentru ceea ce am numit, ├«n lips─â de ceva mai exact, ÔÇ×c─âr╚Ťi formativeÔÇť ÔÇô acele c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi pun mintea ├«n alert─â ╚Öi te fac s─â g─âse╚Öti, total nepascalian, ceea ce n-ai c─âutat ╚Öi nici n ai fi avut de g├«nd s─â cau╚Ťi.

Solomon Marcus a ├«nceput ca matematician, voca╚Ťie pe care, cu toate ve╚Ömintele pe care le-a schimbat ulterior, nu a tr─âdat-o niciodat─â ╚Öi a devenit, ├«n timp, un ÔÇ×filozofÔÇť, ├«n cea mai brut─â accep╚Ťiune a termenului: un iubitor de ├«n╚Ťelepciune. Implicarea lui ├«n treburile cet─â╚Ťii, tot mai ap─âsat─â ├«n vremea senectu╚Ťii, nu a pus ├«n joc doar ÔÇ×argumentul autorit─â╚ŤiiÔÇť, al prestigiului acumulat pe parcursul carierei. A adus, ├«nc─â ╚Öi mai important, suflul ├«nnoitor al unei alte culturi a dezbaterii, ├«n care afilierea la o pozi╚Ťie sau alta e secundar─â, esen╚Ťial fiind drumul c─âtre punctele de vedere aflate ├«n confruntare, consisten╚Ťa ╚Öi coeren╚Ťa argumenta╚Ťiei. Pentru c─â, ├«n lumea descentrat─â ├«n care tr─âim, acestea dau m─âsura ├«n╚Ťelepciunii.

P.S. Simt nevoia irepresibil─â de a ├«ncheia cu o zicere amintind de celebrul tablou al lui Magritte: ÔÇ×Acesta nu este un necrologÔÇť. Pentru c─â nu este, la fel cum pipa pictat─â de Magritte nu poate servi nici unui fum─âtor spre a fi umplut─â cu tutun. Este, mai degrab─â, o pledoarie pentru vitalitatea spiritului, cea mai redutabil─â arm─â contra spaimei ├«n fa╚Ťa nimicului. Sau, cit├«ndu-l pe Solomon Marcus: ÔÇ×Marea via╚Ť─â poate ├«ncepe dup─â moartea biologic─â. De fapt, testul pentru calitatea unei vie╚Ťi umane ├«l reprezint─â capacitatea de a supravie╚Ťui prin realiz─ârile eiÔÇť.

Liviu Papadima este profesor de lite┬şra┬ştur─â rom├ón─â la Facultatea de Litere, pro┬şrec┬ştor la Universitatea Bucure╚Öti; coautor al manualelor de limba ╚Öi literatura rom├ó┬şn─â pentru liceu, ap─ârute la Humanitas Edu┬şca┬ş╚Ťional. A coordonat mai multe volume ap─ârute la Editura Arthur.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.