Un drum al aventurii

Publicat în Dilema Veche nr. 631 din 24-30 martie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Primesc pe e-mail, prin bunăvoința profesorului Radu Gologan, un text în engleză de Solomon Marcus: Life and Death – Here and Beyond. Textul începe prin a spune că moartea, reprezentată ca o ruptură între ceva și nimic, devine incomprehensibilă. Nu avem capacitatea de a ne imagina nimicul, spune Solomon Marcus. Reacția noastră față de el e de frică spontană. Soluția este să privim moartea în relație cu opusul ei, cu viața. Dar, adaugă autorul, aici apare surpriza: din acest unghi, nici viața nu mai e de înțeles în absența (reprezentării, gîndului, conștiinței) morții. „Moartea face pereche organică cu venirea pe lume.“

Începem să murim din clipa în care ne naștem. A mai spus-o cineva (sună cioranian), probabil mai mulți, fără să fie neapărat medici. În cazul unora, viața și moartea par a merge împreună, braț la braț. Asta se cheamă, probabil, destin. La alții, însă, par a merge în direcții diametral opuse, ajungînd să se izbească la un moment dat, într-un punct de deconcertantă coliziune.

Asta am simțit cînd am aflat, din senin, de moartea profesorului, academicianului Solomon Marcus. Îi vedeam imaginea captată pe ecranul televizorului la un zapping întîmplător cu numai cîteva săptămîni înainte: imaginea plină de vitalitate, cum să-i spun? – nu numai a trupului, ci și, mai ales, a spiritului.

Solomon Marcus vorbea despre efectele mutilante ale actualului sistem de învățămînt de la noi. Vorbea despre faptul – nu mai știu dacă astea erau exact cuvintele, dar cu siguranță asta era semnificația lor – că ne naștem ca ființe curioase. Că dorința de a afla, de a ști, de a înțelege definește condiția noastră umană, iar școala, în loc să facă acest dat miraculos să înflorească, îl agresează, îl reprimă.

Privind îndărăt, din perspectiva unui destin încheiat, mi s-a părut că Solomon Marcus ilustrează la modul superlativ această credință nu doar generoasă cu umanitatea din noi, ci și, cred eu, adevărată.

Pe Solomon Marcus l-a caracterizat poate mai puțin deschiderea enciclopedică la care a ajuns de a lungul timpului, incontestabilă altminteri, cît o anume vigoare excepțională a minții, refuzul de a se supune barierelor care ni se pun la tot pasul în calea dorinței de cunoaștere: pentru asta nu ești pregătit, la asta nu te pricepi, aici nu ești pe terenul tău etc. etc.

Drumul său a fost, din capul locului, un drum al aventurii. Pe vremea studenției, cînd lingvistica și, încă și mai mult, poetica matematică își făcuseră vad între filologi, circula o butadă, care îl desemna drept „cel mai literat dintre matematicieni și cel mai matematician dintre literați“. Cînd nu ai în spate grupul profesional securizant care să îți certifice succesele sau eșecurile, cînd te aventurezi „între lumi“, pășești în necunoscut nu numai pe teren epistemic, ci și uman. Hic sunt leones.

Aventura a fost, pentru Solomon Marcus, pînă la senectute, un stil și o opțiune de viață. A început ca matematician, a devenit (și) lingvist, „poetician“ (analist al literaturii), etnolog, semiotician, istoric al matematicii, epistemolog, pedagog… inventarul nu poate fi complet.

Parte dintre cărțile lui, citite în tinerețe, ca aceea despre timp sau cea despre paradox, au fost și au rămas pentru mine neîncadrabile. Sînt curios cum au rezolvat bibliotecarii acest impas. Eu, unul, n-am găsit altă soluție, în strădaniile de a pune în ordine propria bibliotecă, decît în a le pune pe raftul, compact, rezervat pentru ceea ce am numit, în lipsă de ceva mai exact, „cărți formative“ – acele cărți care îți pun mintea în alertă și te fac să găsești, total nepascalian, ceea ce n-ai căutat și nici n ai fi avut de gînd să cauți.

Solomon Marcus a început ca matematician, vocație pe care, cu toate veșmintele pe care le-a schimbat ulterior, nu a trădat-o niciodată și a devenit, în timp, un „filozof“, în cea mai brută accepțiune a termenului: un iubitor de înțelepciune. Implicarea lui în treburile cetății, tot mai apăsată în vremea senectuții, nu a pus în joc doar „argumentul autorității“, al prestigiului acumulat pe parcursul carierei. A adus, încă și mai important, suflul înnoitor al unei alte culturi a dezbaterii, în care afilierea la o poziție sau alta e secundară, esențial fiind drumul către punctele de vedere aflate în confruntare, consistența și coerența argumentației. Pentru că, în lumea descentrată în care trăim, acestea dau măsura înțelepciunii.

P.S. Simt nevoia irepresibilă de a încheia cu o zicere amintind de celebrul tablou al lui Magritte: „Acesta nu este un necrolog“. Pentru că nu este, la fel cum pipa pictată de Magritte nu poate servi nici unui fumător spre a fi umplută cu tutun. Este, mai degrabă, o pledoarie pentru vitalitatea spiritului, cea mai redutabilă armă contra spaimei în fața nimicului. Sau, citîndu-l pe Solomon Marcus: „Marea viață poate începe după moartea biologică. De fapt, testul pentru calitatea unei vieți umane îl reprezintă capacitatea de a supraviețui prin realizările ei“.

Liviu Papadima este profesor de lite­ra­tură română la Facultatea de Litere, pro­rec­tor la Universitatea București; coautor al manualelor de limba și literatura româ­nă pentru liceu, apărute la Humanitas Edu­ca­țional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.