Un drac şi-o ţuică

Publicat în Dilema Veche nr. 379 din 19-25 mai 2011
Un drac şi o ţuică jpeg

Era februarie, zăpada de un metru şi un frig de minus 15 grade. O Românie abia ieşită din comunism. Aveam rucsacuri mari în spate şi încercam să ajungem la un refugiu din Retezat, la care mai fuseserăm cu ani în urmă. Un loc în care zile şi săptămîni la rînd nu vedeai picior de om, ci doar nişte urme de animale sălbatice, dimineaţa, prin zăpadă.

O maşină ne lăsase la o intersecţie, în plin cîmp îngheţat, de unde urma să luăm o altă rată spre Rîu de Mori. De acolo mai aveam de mers încă vreo 17 kilometri, pe jos sau cu vreo ocazie, pînă în fosta colonie muncitorească Rîuşor, unde speram să putem înnopta. Aşteptam în acea staţie bătînd din picioare pe loc ca să nu îngheţăm. Dintr-odată, lîngă noi a apărut ca din pămînt un individ şchiop, cocoşat şi negricios, cu o desagă în spate. Purta o haină ponosită de postav verde, ca de pădurar. Ne-a întrebat ceva într-o limbă ininteligibilă. Multe consoane stîlcite parcă una de alta. Părea handicapat. Ne-am uitat unul la altul, neştiind cum să reacţionăm. Eram destul de tineri ca să nu ne putem ţine rîsul într-o asemenea situaţie. Şi am format spontan un cerc hlizindu-ne între noi, fără să ne uităm la el. Cînd ne-am potolit, arătarea nu mai era nicăieri. Dispăruse la fel cum venise. Era totuşi un loc deschis şi ne-am întrebat unde se putea evapora... Poate că, rîzînd, nu ne dăduserăm seama cum a trecut timpul, iar el avusese vreme să ajungă la primul gard de unde n-aveam cum să-l mai vedem. „E intersecţie!“, a zis o fată cu voce pierită. „Şi ce dacă?“ „Păi, poate că era chiar dracu’“. Am izbucnit din nou cu toţii în rîs, deşi simţeam un fior rece pe şira spinării (poate că de la ger). „Bine că am rîs“ – a zis altcineva –, „fiindcă Necuratul se teme de rîs“.

A venit autobuzul cu geamurile aburite. Ne-a dus la Rîu de Mori unde un băiat, care ne însoţise tocmai de la gară, se oprea la părinţii lui. Ne-a povestit că ai lui fac parte dintr-o comunitate de italieni pietrari veniţi în România, între războaie, în căutarea unui trai mai bun pe cînd: „acolo era fascism şi pe aici era încă bine“. Ne-a atras atenţia că drumul spre Rîuşor e greu, fiindcă nu e deszăpezit, şi s-a oferit să ne găzduiască.

Am pornit totuşi la drum, plini de curaj. Era pustiu şi înaintam anevoie sub norii joşi şi încremeniţi. Făceam pas după pas şi se tot întuneca. Moralul ne scădea ca o liniuţă pe calculator. Cît vedeai cu ochii, nu era nici ţipenie de om. Fata care pomenise de dracu’ a întrebat ce ne facem dacă apar lupii. I-am spus că nu mai sînt lupi, dar dacă totuşi vedem vreo haită, n-avem decît să ne căţărăm pe stîlpii de înaltă tensiune de pe marginea drumului. Mai bine electrocutat decît mîncat. Aflasem cum, la plecare, fata cea plină de spaime fusese gata să piardă trenul pentru că se certase cu taică-su. El îi punea în bagaje desuuri rupte (aşa încît, la o adică, ei să-i fie ruşine să se dezbrace în faţa vreunui băiat). Ea le scotea, el le punea la loc. M-am amuzat la gîndul că vajnicul părinte nu se gîndise şi la lupi.

La un moment dat, am auzit un motor. Din vale venea o Rabă care scotea mult fum, opintindu-se prin nămeţi. Eram salvaţi. Şoferul a trecut însă pe lîngă noi, ignorîndu-ne strigătele. Am crezut că nu vrea să ne ia, dar a oprit cîteva zeci de metri mai sus, acolo unde terenul era mai drept, ca să nu rămînă înzăpezit. Fetele s-au înghesuit în cabină, iar noi, băieţii, ne-am căţărat în benă. Ne-am instalat cum am putut mai „comod“ pe un strat subţire de pămînt îngheţat. Motorul însă se oprise şi nu mai voia să pornească. Şoferul s-a dat jos cu o făclie şi a început să plimbe flacăra pe dedesubt, de-a lungul conductei de motorină. „A îngheţat gazul în ea“, ne-a explicat. „Nu ia foc?“ „Cum să ia, măcar să se dezgheţe.“ Într-un tîrziu a pornit. Vîntul din bena „decapotată“, combinat cu multele grade în minus, era de nesuportat. Trecea prin geci şi căciuli ca prin sită. Cu mîini tremurînde, unul dintre noi a scos din rucsac o sticlă de ţuică de prune de la mama lui (şi de la mama ei). Am dat-o din mînă în mînă. Era miraculoasă, o licoare cristalină şi aromată, dătătoare de viaţă. După două ture s-a terminat. Cînd am ajuns la Rîuşor era aproape noapte. Pădurarul ne-a oferit cazare într-un observator de vînătoare. O căbănuţă îngheţată, cu geamuri pe toate părţile. Am făcut focul şi în seara aia ne-am îmbătat cu ceai fierbinte de muşeţel.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.