Un decalog sau mai multe? (VI)

Publicat în Dilema Veche nr. 640 din 26 mai - 2 iunie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Pun punct comentariilor despre cele zece nevoi pe care, potrivit ÔÇ×decaloguluiÔÇť lui Solomon Marcus, ╚Öcoala ar trebui s─â le satisfac─â, ├«ns─â le ignor─â sau chiar le inhib─â.

Redeschid cea de-a doua ├«ntrebare cu care am pornit ├«n aceast─â prospec╚Ťiune: dac─â a╚Ö fi solicitat s─â fac o alegere similar─â, ├«n ce m─âsur─â m-a╚Ö fi oprit la acelea╚Öi zece nevoi? Nici una dintre propunerile lui Solomon Marcus nu mi s-a p─ârut nejustificat─â. Cred, totu╚Öi, c─â dac─â a╚Ö fi fost ├«n situa╚Ťia de a formula propriile op╚Ťiuni, a╚Ö fi ales un alt punct de pornire.

Educa╚Ťia institu╚Ťionalizat─â, una dintre p├«rghiile fundamentale ale modernit─â╚Ťii ├«n lumea occidental─â, a centrat inevitabil, de vreo dou─â secole ╚Öi mai bine ├«ncoace, formarea tinerilor pe c├«te un proiect societal: managementul for╚Ťei de munc─â, inser╚Ťia social─â, asigurarea resurselor de progres, coeziunea ideologic─â ÔÇô acele lucruri menite a da stabilitate, prosperitate ╚Öi for╚Ť─â competi╚Ťional─â na╚Ťiunilor care gestionau sistemele de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt. Obiectivele educa╚Ťiei orientate spre individ, spre formarea acestuia ca adult au fost, treptat, eclipsate. Nu doar ├«n Rom├ónia ╚Öi nu doar ├«n ultimii ani.

Alexandru Odobescu, unul dintre intelectualii de marc─â din perioada de care m─â ocup prioritar ca profesor universitar,  a lansat ├«nc─â din tinere╚Ťe, ├«n articolul ÔÇ×Viitorul artelor ├«n Rom├óniaÔÇť, un proiect donquijotesc. El era convins c─â cea mai bun─â solu╚Ťie de a da consisten╚Ť─â crea╚Ťiei culturale autohtone, abia intrat─â ├«n arena modernit─â╚Ťii, ar fi fost racordarea acesteia la valorile culturii antice. ├Ändemnul odobescian a r─âmas, practic, f─âr─â ecou. Lumea rom├óneasc─â era mult prea gr─âbit─â s─â se descotoroseasc─â de handicapurile tardivit─â╚Ťii, pentru a ╚Ťine seama de asemenea ÔÇ×fanteziiÔÇť.

Cu riscul de a m─â expune unui anacronism similar, declar c─â, dac─â ar fi s─â aleg cele mai importante ÔÇ×nevoiÔÇť c─ârora ╚Öcoala ar trebui s─â le r─âspund─â, primul lucru care ├«mi vine ├«n minte este idealul educa╚Ťiei ├«n Grecia Antic─â, preluat apoi ╚Öi sistematizat de c─âtre romani, spre a fi l─âsat mo╚Ötenire unit─â╚Ťii culturale pe care o intitul─â, cu un nume at├«t de nebulos, ÔÇ×EuropaÔÇť. ├Än centrul acestui model paidetic se aflau valorile considerate cardinale.

╚śi pentru mine, tr─âitor al mileniului III, educa╚Ťia ar trebui s─â r─âspund─â ├«n primul r├«nd nevoii de frumos, de bine ╚Öi de adev─âr, nevoi ce definesc ├«n cel mai ├«nalt grad aspira╚Ťia noastr─â de a ne tr─âi via╚Ťa cu demnitatea pe care ne-o confer─â, ├«n principiu, statutul nostru de fiin╚Ťe umane.

M─â refer aici la acel kalos kagathos, asocierea frumuse╚Ťii cu binele, cu virtutea, principiu tradus de c─âtre romani, ├«ntr-un spirit mai pragmatic, drept binecunoscutul mens sana in corpore sano, sau la reformularea de c─âtre Platon a constela╚Ťiei valorice drept sophos kagathos, transfer├«nd frumuse╚Ťea exterioar─â, a trupului, c─âtre cea l─âuntric─â, a sufletului, ├«nzestrat cu atributele ├«n╚Ťelepciunii, ale accesului la adev─âr. Din trinitatea greac─â a nevoii de bine, de frumos ╚Öi de adev─âr, educa╚Ťia modern─â, dominat─â de paradigma ╚Ötiin╚Ťelor, a r─âmas aproape exclusiv cu cea din urm─â valoare. ├Äns─â chiar ╚Öi aceasta a ajuns at├«t de schimonosit─â ├«n sistemele de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt precare, cum e cel rom├ónesc, ├«nc├«t cu greu mai poate fi recunoscut─â.

Avem azi la ├«ndem├«n─â suficiente repere, ├«n via╚Ťa noastr─â cotidian─â, ca s─â putem lesne ├«n╚Ťelege c─â nevoia de adev─âr nu e totuna cu nevoia de informa╚Ťie. M─â ├«ntreb, de pild─â, ├«n ce m─âsur─â ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul nostru ├«╚Öi propune, ├«ntr-o form─â explicit─â, s─â dezvolte la elevi ╚Öi la studen╚Ťi, dac─â nu pasiunea ÔÇô ce vorb─â mare! ÔÇô m─âcar respectul pentru adev─âr; ├«n ce m─âsur─â ├«╚Öi dore╚Öte ca, dincolo de potopul de adev─âruri de-a gata, livrate spre memorare, s─â ini╚Ťieze elevii ╚Öi studen╚Ťii ├«n acele mecanisme ale min╚Ťii destinate c─âut─ârii ╚Öi g─âsirii adev─ârului, mecanisme c─ârora le dator─âm faptul c─â lumea noastr─â cea de toate zilele, cu computerele ei, cu gadget-urile ei tehnologice, cu procedurile ei de ocrotire, de salvare ╚Öi de prelungire a vie╚Ťii, cu facilit─â╚Ťile ei cotidiene, este a╚Öa cum este. ├Äntreb─âri retorice. Vrem s─â preg─âtim absolven╚Ťi care s─â ╚Ötie o sumedenie de lucruri, incapabili ├«ns─â s─â afle ceva. Preg─âtim martori ai lumii contemporane, nu agen╚Ťi activi ai transform─ârii perpetue a acesteia.

Privit din unghiul nevoii de adev─âr, ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul nostru seam─ân─â cu un fastuos spectacol, despre care, la ie╚Öire, ╚Ťi se cere s─â spui cine au fost actorii, cine a f─âcut costumele, ╚Öi altele asemenea. Nimeni nu ├«ntreab─â despre ce a fost vorba ├«n pies─â.

ÔÇ×Adev─ârÔÇť nu-i un cuv├«nt de joac─â. Putem, ├«ntr-adev─âr, delega responsabilitatea adev─ârului, din pozi╚Ťia de spectatori, de consumatori, celor care se ocup─â, ├«n principiu, de a╚Öa ceva: cercet─âtorii, oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â... Noi avem, ├«ntre timp, s─â ne ocup─âm ├«n continuare cu ce ╚Ötim mai bine: teme f─âcute de p─ârin╚Ťi, referate, lucr─âri de licen╚Ť─â, teze de doctorat desc─ârcate din valiza celor care ├«╚Öi c├«╚Ötig─â p├«inea cu asemenea excentricit─â╚Ťi. Noi, ├«nv─â╚Ť─âceii de azi, profesioni╚Ötii de m├«ine, avem alt─â misiune: s─â ducem societatea ├«n care vom tr─âi pe noi culmi de ├«mplinire ╚Öi prosperitate. Educa╚Ťia ne ajut─â s─â uit─âm c─â ÔÇ×adev─ârulÔÇť poate s─â priveasc─â chiar ╚Öi propriile noastre vie╚Ťi, felul ├«n care ni le g├«ndim, felul ├«n care ni le tr─âim.

Liviu Papadima este profesor de lite┬şra┬ştur─â rom├ón─â la Facultatea de Litere, pro┬şrec┬ştor la Universitatea Bucure╚Öti; coautor al manualelor de limba ╚Öi literatura rom├ó┬şn─â pentru liceu, ap─ârute la Humanitas Edu┬şca┬ş╚Ťional. A coordonat mai multe volume ap─ârute la Editura Arthur.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.