Un decalog sau mai multe? (V)

Publicat în Dilema Veche nr. 639 din 19-25 mai 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

M─â ├«ntreb dac─â cele dou─â nevoi care ├«ncheie decalogul propus de Solomon Marcus, cea de cultur─â ╚Öi cea de transcenden╚Ť─â, fac pereche. Mai precis, m─â ├«ntreb dac─â, pentru propun─âtor, ÔÇ×culturaÔÇť, un termen at├«t de cuprinz─âtor ╚Öi at├«t de disputat ├«n vremea din urm─â, este ├«n╚Ťeleas─â tot ca o form─â de transcedere. Recursul la text ├«mi confirm─â intui╚Ťia. Pentru Solomon Marcus, ÔÇ×nevoia de cultur─âÔÇť ├«nseamn─â nevoia de a atinge acele crea╚Ťii ale spiritului uman, indiferent ├«n ce domeniu, care, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, dovedesc existen╚Ťa unui s├«mbure ÔÇ×divinÔÇť ├«n fiin╚Ťa noastr─â; nevoia de excep╚Ťional, de exemplar, aspira╚Ťia de a ne dep─â╚Öi minoratul intelectual la care ne condamn─â lumea noastr─â rutinier─â ╚Öi func╚Ťionalist─â. Este, ╚Öi acesta, un fel de aÔÇĹ╚Ťi ├«n─âl╚Ťa ochii c─âtre bolta cereasc─â de deasupra noastr─â.

├Än aceast─â privin╚Ť─â, a modului ├«n care eu a╚Ö fi contribuit sau nu la satisfacerea unei atari nevoi ca educator, m─â g─âsesc ├«ntr-o pozi╚Ťie delicat─â. ├Än urma implic─ârii mele ├«n construc╚Ťia noului curriculum de liceu, am putut fi acuzat c─â ÔÇ×am distrus literatura rom├ón─âÔÇť, pentru c─â am pledat ÔÇô ╚Öi continui s─â o fac ÔÇô pentru ideea c─â o educa╚Ťie literar─â centrat─â exclusiv pe studiul ÔÇ×operelor exemplareÔÇť nu are multe ╚Öanse de izb├«nd─â. Concret, asta se traduce prin renun╚Ťarea la imperativul ca toat─â suflarea ╚Öcolar─â s─â studieze acelea╚Öi texte, decretate de cine ╚Ötie ce for ca fiind ÔÇ×canoniceÔÇť, exemplare ├«n chip absolut ╚Öi irevocabil.

Am participat la interminabile discu╚Ťii despre ce scriitor sau ce scriere s├«nt ÔÇ×mai canonicÔÇť sau ÔÇ×mai canonic─âÔÇť dec├«t al╚Ťii/altele, discu╚Ťii a c─âror fierbin╚Ťeal─â se datora, cred, ├«nd├«rjirii de a ap─âra o premis─â argumentativ─â, c─âreia nu reu╚Öesc s─â ├«i dau crezare: anume, c─â drumul ini╚Ťierii ├«n transcenden╚Ťa culturii majore nu poate fi dec├«t unul singur, pe care doar ÔÇ×expertulÔÇť e ├«n drept s─â ├«l descopere. C├«nd o astfel de fundamentare se ├«nr─âd─âcineaz─â ├«n solul emo╚Ťionalit─â╚Ťii patriotarde, nelipsite ├«n cazul disciplinei ÔÇ×limba ╚Öi literatura rom├ón─âÔÇť, rezultatul devine deja alarmant. ├Ämi amintesc cum, la un moment dat, am fost convoca╚Ťi, eu ╚Öi colegii mei din grupul de elaborare a curriculum-ului, la o ╚Öedin╚Ť─â de ├«nfierare a proiectului de ÔÇ×liberalizareÔÇť a canonului, niciunde altundeva dec├«t la Liceul ÔÇ×I.L. CaragialeÔÇť, ╚Öcoal─â de elit─â ├«n capitala Rom├óniei ╚Öi, ├«nt├«mpl─âtor, locul ├«n care eu ├«nsumi ├«mi executasem, cu sentimente dintre cele mai contrastante, patru ani de instruc╚Ťie liceal─â. Dup─â ce am ascultat o avalan╚Ö─â de discursuri vituperante, gazdele au g─âsit nimerit s─â depunem armele ╚Öi s─â ne reunim la un fursec ╚Öi o cafea, pentru destindere. Am intrat ├«n vorb─â cu o profesoar─â ce nu avea nici m─âcar v├«rsta mea, care, prietene╚Öte, mi-a explicat cum st─â situa╚Ťia. Ea, mi-a spus, nuÔÇĹ╚Öi dorea pentru copiii ei s─â mai ├«ndure f─âr─â ripost─â umilin╚Ťele c─ârora ceilal╚Ťi ne expun pe noi, rom├ónii. Copiii no╚Ötri trebuie educa╚Ťi ├«n spiritul unei recunoa╚Öteri necondi╚Ťionate a propriilor noastre valori. Care vor fi fiind acelea ╚Öi cine le promulg─â conteaz─â prea pu╚Ťin.

Am refuzat, e drept, dintotdeauna o transcenden╚Ť─â cultural─â de inspira╚Ťie cazon─â. Nu m─â pot plia pe ideea c─â valoarea nu se discut─â, se execut─â. Cred c─â ini╚Ťierea ├«n aspira╚Ťia valoric─â trebuie s─â porneasc─â dinspre discipol, nu dinspre magistru. ╚śi, ├«n orice caz, nu dinspre o paraf─â ministerial─â. Nevoia de cultur─â nu e totuna cu o nevoie de catehizare. Pentru mine, nevoia de cultur─â poate fi cel mai bine satisf─âcut─â prin invita╚Ťia de a judeca ├«mpreun─â, dasc─âl ╚Öi ├«nv─â╚Ť─âcel. Altminteri, ea sucomb─â fie ├«n milit─ârie, fie ├«n ipocrizie; sau, ╚Öi mai trist, ├«ntr-o ├«mpreunare a am├«ndurora: ÔÇ×Zi ca el ╚Öi f─â ca tine!ÔÇť

Cu transcenden╚Ťa propriu-zis─â am avut iar─â╚Öi ╚Öi am o rela╚Ťie dificil─â. ╚śi pe mine m─â zgarm─ân─â ├«ntrebarea ÔÇ×Asta e tot?ÔÇť. Pe de alt─â parte, ├«ns─â, s├«nt contrariat de modul ├«n care aceast─â ├«ntrebare, at├«t de r─âsucit─â, tinde s─â fie la noi monopolizat─â de un singur obiect de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt: religia. Fiind un soi de deist de felul meu, trebuie s─â recunosc c─â un serial cu Morgan Freeman ├«mi atinge un nerv metafizic mai ad├«nc dec├«t o slujb─â religioas─â. Se poate ca ceea ce spun acum s─â treac─â drept frivol sau, pentru unii, chiar impertinent. N-am ce-i face.

Am cedat ╚Öi eu, ├«n adolescen╚Ť─â, ispitei de a pip─âi scoar╚Ťa unui copac. Azi reu╚Öesc s─â m─â ab╚Ťin, din ru╚Öinea de a fi adult. ╚śtiu ├«ns─â c├«t de ad├«nc e ├«mpl├«ntat ├«n noi refuzul de a accepta c─â un lucru poate fi doar ceea ce este. ╚śi leg nevoia de transcenden╚Ť─â mai pu╚Ťin de credin╚Ť─â, c├«t de mirare.

├Än prefa╚Ťa la at├«t de frumoasa sa carte Mirarea filozofic─â, Jeanne Hersch scrie: ÔÇ×Facultatea mir─ârii ├«i este proprie omului. Ne propunem aici s─â o reactualiz─âmÔÇť. Dou─â propozi╚Ťii ce sintetizeaz─â un proiect educativ, r─âspunz├«nd nevoii de transcenden╚Ť─â cu care se ├«ncheie decalogul lui Solomon Marcus.

├Äncerc s─â le st├«rnesc studen╚Ťilor curiozitatea pentru vreun lucru sau altul ce mi se par demne de a╚Öa ceva. Uneori se ├«nt├«mpl─â s─â simt cum, dind─âr─âtul curiozit─â╚Ťii, se isc─â mirarea. Transcenden╚Ťa nu are o didactic─â proprie, are doar dorin╚Ť─â ╚Öi, din c├«nd ├«n c├«nd, inspira╚Ťie.

Liviu Papadima este profesor de lite┬şra┬ştur─â rom├ón─â la Facultatea de Litere, pro┬şrec┬ştor la Universitatea Bucure╚Öti; coautor al manualelor de limba ╚Öi literatura rom├ó┬şn─â pentru liceu, ap─ârute la Humanitas Edu┬şca┬ş╚Ťional. A coordonat mai multe volume ap─ârute la Editura Arthur.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.