Umilinţa de la capătul tunelului

Publicat în Dilema Veche nr. 622 din 21-27 ianuarie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

┼×tiu, ini╚Ťial i se spunea altfel. Se chema ÔÇ×lumini╚Ťa de la cap─âtul tuneluluiÔÇť. O simpl─â metatez─â, ar spune lingvi╚Ötii ÔÇô o permutare de sunete, de litere. Expresia a fost lansat─â, din c├«te ├«mi amintesc, ├«n perioada auroral─â a tranzi╚Ťiei postdecembriste, poate pu╚Ťin ├«nainte ca pre╚Öedintele Emil Constantinescu s─â declare intrarea ├«n post-tranzi╚Ťie.

S-au schimbat vremurile. Studen╚Ťii no╚Ötri de azi abia se n─â╚Öteau. S-au perindat, ├«ntre timp, vreo dou─â genera╚Ťii. Metafora generoas─â de odinioar─â a fost dat─â la sacul cu vechituri al istoriei. Nu ╚Ötiu al╚Ťii cum simt, dar eu, unul, nu mai cred c─â a╚Ö g─âsi la cap─âtul tunelului ÔÇô care tunel? ÔÇô altceva dec├«t m├«zga lunecoas─â a pere╚Ťilor ÔÇô care pere╚Ťi? ÔÇô pe care i-am lins cu palmele, ca s─â putem ├«nainta.

Poate ├«n alte profesii, ├«n alte domenii de activitate, lucrurile s─â fi stat alt┬şfel. Poate ╚Öi ├«n educa╚Ťie al╚Ťii s─â fi tr─âit alt┬şmin┬şteri b├«jb├«iala vremii. Mie, unuia, ├«ns─â, mi-e greu s─â-mi scot din cerul gurii gustul coclit al umilin╚Ťei.

M-a╚Ö considera unul dintre ale╚Öii sor╚Ťii, un ins care a ajuns s─â fac─â ├«n via╚Ť─â ce ╚Öi-a dorit. C├«t am fost ├«n stagiu ╚Öi ├«nc─â ni╚Öte ani buni dup─â aceea m─â uitam la perspectiva de a reveni ├«n facultate ca la un El Dorado. Nimeni nu a izb├«ndit a╚Öa ceva, la Filologia bucure╚Ötean─â, pentru cam un deceniu. ├Äntre timp, ├«ns─â, profesiunea at├«t de r├«vnit─â odinioar─â pare s─â fi devenit, ├«n ochii opiniei publice rom├óne╚Öti, una dintre cele mai detestate. Arogan╚Ť─â, suficien╚Ť─â, impostur─â, ineficien╚Ť─â, retardare ÔÇô c├«te nu i se pun ├«n c├«rc─â!

De c├«nd Ministerul Justi╚Ťiei a publicat, slav─â Domnului, lista lucr─ârilor scoase pe band─â rulant─â de reziden╚Ťii pu╚Öc─âriilor, mass-media se ├«ntrec ├«n a publica ÔÇ×topuri ale ru╚ÖiniiÔÇť. N-are a face c─â nu m─â num─âr printre giran╚Ťii fulminantelor dep─â╚Öiri de plan la produc╚Ťia ╚Ötiin╚Ťific─â din academia carceral─â, cuv├«ntul tot doare. Degeaba ├«mi spun c─â alte universit─â╚Ťi din Rom├ónia, alte edituri dec├«t cea a UB, speciali╚Öti din alte domenii dec├«t cel filologic au b─âtut recordul la complicit─â╚Ťi dubioase. Cine mai are vreme de asemenea am─ânunte? Degeaba m─â g├«ndesc c─â, fa╚Ť─â de noi, cadrele didactice, penitenciarele aveau la dispozi╚Ťie mult mai multe mijloace de a verifica ├«n ce m─âsur─â ÔÇ×catinda╚ŤiiÔÇť la titul de om de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi-au produs lucr─ârile cu propria lor m├«n─â ╚Öi propria lor minte. Cine se mai ├«ncurc─â ├«n astfel de detalii?

Directorul Editurii Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti ├«mi spune, alb la fa╚Ť─â, c─â ╚Öi noi avem publicat─â o carte scris─â ├«n deten╚Ťie. Manuscrisul ├«naintat c─âtre editur─â, ├«mpreun─â cu o adres─â oficial─â, venea, prin 2013, din partea unei persoane calificate ├«n materie. Referatele, venind de la persoane competente, certificau originalitatea ╚Öi utilitatea lucr─ârii. Directorul editurii m-a ├«ntrebat dac─â e cazul s-o public─âm. L-am ├«ntrebat ╚Öi eu dac─â ar trebui s─â introducem o declara╚Ťie din partea autorilor prin care ace╚Ötia s─â explice c├«nd ╚Öi unde ╚Öi-au redactat opera, c├«t a durat redactarea fiec─ârui capitol ╚Ö.a.m.d. Uite ├«ns─â c─â ar fi cazul. Altminteri, un certificat de bun─â purtare, cum e cel prin care unui de╚Ťinut i se poate diminua pedeapsa ├«n urma muncii fizice sau intelectuale prestate ├«n ├«nchisoare, poate deveni un nou prilej de fraud─â pentru unii, de chilipiruri pentru al╚Ťii ╚Öi de umilin╚Ť─â pentru ├«ntreaga tagm─â.

Cel mai dificil, mai traumatic moment din activitatea mea de decan a fost cel ├«n care, din pricina unor constr├«ngeri financiare, a trebuit s─â conving consiliul facult─â╚Ťii s─â acorde selectiv prelungirea de activitate ca titulari colegilor care dep─â╚Öiser─â v├«rsta de pensionare. Degeaba le-am dat acestora toate asigur─ârile c─â, ╚Öi la pensie, ├«╚Öi vor continua nestingherit colaborarea cu facultatea. Apoi s-a schimbat regula. A venit o lege care zicea c─â la 65 de ani fix, de ziua de na╚Ötere, p─âr─âse╚Öti institu╚Ťia. Eventual, ├«n mijlocul cursului. Apoi iar s-au admis prelungirile, chiar sine die, apoi s-au limitat, apoi s-au condi╚Ťionat, apoiÔÇŽ M─â apropii ╚Öi eu, p├«╚Ö-p├«╚Ö, de momentul fatidic ╚Öi-mi doresc un singur lucru: s─â am noroc de o regul─â simpl─â, clar─â ╚Öi stabil─â.

Am f─âcut parte, recent, dintr-o comisie ad-hoc pentru a g─âsi solu╚Ťii la derapajele de la etica academic─â, trecute ╚Öi viitoare. ÔÇ×De ce ─â╚Ötia ╚Öi nu al╚Ťii?ÔÇť ÔÇô s-a obiectat. Nimic surprinz─âtor. Aud ├«ntrebarea asta zilnic ├«n Rom├ónia. Am f─âcut c├«t ne-am priceput, ├«n orice caz, cu bun─â- credin╚Ť─â. Sper ca ├«n cur├«nd rezultatul s─â devin─â public ╚Öi atunci va judeca fiecare dup─â cum crede. ├Äntre altele, am propus ╚Öi solu╚Ťii de coerentizare pentru c├«teva dintre nenum─âratele comisii consultative permanente la dispozi╚Ťia ministerului. Componen╚Ťa uneia dintre acestea a fost modificat─â mai ieri printr-un ordin ministerial care a intrigat, pe bun─â dreptate, opinia public─â. Deh, a trebuit ├«nghi╚Ťit ╚Öi hapul ─âsta, ├«ntr-o ╚Ťar─â eminamente tranzac╚Ťional─â.

Gata cu v─âic─âreala. ├Än doze rezonabile, se spune c─â exerci╚Ťiul umilin╚Ťei e fortifiant. Parc─â-l aud pe Hamlet zic├«ndu-i Ofeliei: Get thee to a nunnery!

Liviu Papadima este profesor de lite┬şra┬ştur─â rom├ón─â la Facultatea de Litere, pro┬şrec┬ştor la Universitatea Bucure╚Öti; coautor al manualelor de limba ╚Öi literatura rom├ó┬şn─â pentru liceu, ap─ârute la Humanitas Edu┬şca┬ş╚Ťional. A coordonat mai multe volume ap─ârute la Editura Arthur.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.