Uluitoarele similitudini dintre COVID-19 și gripa spaniolă

Publicat în Dilema Veche nr. 848 din 9 - 15 iulie 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

Ce deosebiri, dar mai ales ce asemănări sînt între pandemia de gripa spaniolă din 1918 și cea de coronavirus din zilele noastre, promiteam săptămîna trecută că voi încerca să povestesc. Cu ocazia a o sută de ani scurși de la gripa spaniolă, Laura Spinney, jurnalistă de știință din Marea Britanie, a scris un studiu despre acea pandemie (Pale Rider: The Spanish Flu of 1918 and How it Changed the World), neavînd idee cît de actual avea să devină din cauza pandemiei cu care ne confruntăm astăzi.

Laura Spinney explică originea cuvîntului influenza care se folosește astăzi încă în multe limbi pentru a desemna gripa. Cică numele ar fi fost prima oară inventat de italieni pe la 1300, pentru a desemna boala pe care ei o considerau ca fiind provocată de influența aștrilor. Dacă medicina de astăzi nu e o știință completă, precum putem observa, în secolul al XIV-lea nu era deloc o știință, ci mai degrabă un fel de astrologie. În 1918, medicina alopată începuse deja să capete mai mult credit, dar pentru că nu reușea să facă față gripei spaniole, oamenii nu ezitau să apeleze la preoți, să se întoarcă la metode și ritualuri tradiționale, să meargă la vraci sau la tot felul de indivizi care se pretindeau vindecători. Medicii începuseră să fie contestați, cam tot așa cum se întîmplă și acum.

Pe de altă parte, în 1918, moartea era privită altfel decît astăzi. Era mult mai prezentă, iar oamenii făceau mulți copii, știind că e posibil ca nu toți să supraviețuiască. Specialiștii observă că societatea actuală, mai ales cea occidentală, nu mai e obișnuită cu riscul. Speranța de viață a crescut considerabil și, în același timp, există tendința ca orice pericol (medical, terorist, militar sau de altă natură), chiar dacă puțin probabil, să fie perceput cu mai multă teamă. Gripa spaniolă, deși a fost o pandemie despre care nu s-a vorbit prea mult, a făcut cel puțin de trei ori mai multe victime decît Primul Război Mondial (iar despre acesta s-a vorbit mult mai mult). „Ignorata” gripă spaniolă a fost, se pare, cea mai mare sursă de moarte din istorie, după Moartea Neagră (ciuma) din secolul al XIV-lea. Coronavirusul, din fericire pentru noi, nu poate concura la acest capitol cu gripa spaniolă, care a infectat aproape o treime din populația vremii. Însă pandemia actuală a reușit să afecteze întreaga economie globală, cu nebănuite consecințe la care încă ne putem aștepta în perioada următoare.

Gripa spaniolă a făcut ravagii enorme, necontabilizate nici pînă astăzi, în țări precum India, China sau Brazilia, în zone sărace, aglomerate și prost administrate, ale căror istorii nici nu ajungeau în atenția presei internaționale. Deși globalizarea, interconectarea oamenilor de pretutindeni, nu se ridica la nivelul de astăzi, gripa spaniolă s-a răspîndit rapid, afectînd în decurs de mai puțin de doi ani toate zonele de pe glob, din Alaska pînă în insulele Pacificului, din Rusia pînă în Africa de Sud și din India pînă în Brazilia. Cum am mai scris, era la fel de derutantă ca actualul coronavirus, pentru că la unii se manifesta ca o răceală, iar la alții devenea letală. Afecta în special indivizii de vîrstă medie, spre deosebire de COVID-19 care, după cum știm, e periculos în special pentru vîrstnici.

În 1918, ca și astăzi, la ordinea zilei erau distanțarea socială, izolarea și carantinarea, dar naturalista Laura Spinney ne atrage atenția că e vorba de reacții care nu apar doar la oameni. Izolări, respingeri și dezgust față de semenii infectați s-au observat și la cimpanzei, bursuci sau languste. Omul poate însă conștientiza și organiza aceste reacții. Laura Spinney scoate în evidență cît de mult au depins efectele gripei spaniole de măsurile mai bune sau mai proaste ale autorităților. Relevant este exemplul insulelor Samoa din Pacific. Partea aflată sub administrație americană, unde autoritățile au intuit vulnerabilitățile imunitare ale localnicilor și au luat măsuri stricte de izolare și distanțare socială, au trecut fără probleme prin pandemie. În schimb, în grupul de insule Samoa de Vest, aflate sub administrația Noii Zeelande, unde autoritățile au considerat că originea bolii se află la băștinași (deși ea fusese adusă cu vaporul chiar din Noua Zeelandă), aproape unul din patru locuitori a murit. Cu alte cuvinte, greșelile la vîrf în asemenea situații pot costa foarte scump populația (aviz iresponsabililor cu funcții înalte de pe la noi).

Foarte multe lucruri din vremea gripei spaniole au semănat izbitor cu cele de azi. De exemplu, pe măsură ce a trecut timpul, și atunci oamenii s-au plictisit să mai respecte regulile (chiar și primarul din San Francisco a fost surprins la o paradă cu masca sub bărbie); în comunitățile marginalizate au început să circule zvonuri care spuneau că măsurile de prevenție ar fi îndreptate de fapt contra lor; colonizații dădeau vina pe „albi”, iar coloniștii considerau că boala a apărut din cauza felului în care trăiau indigenii; națiunile dușmane se învinovățeau reciproc de răspîndirea bolii; discuțiile despre mersul la biserică erau la fel de aprinse ca astăzi; medicii se contraziceau între ei, iar unii spuneau că fumatul ar ține boala la distanță; s-a dovedit ulterior că suspendarea prematură a restricțiilor din orașe, în acea perioadă, aducea de obicei cu sine un nou val de decese.

Știm că printre simptomele coronavirusului este și pierderea temporară a gustului și a mirosului. Mulți dintre cei afectați de gripa spaniolă se plîngeau că nu mai distingeau bine culorile și că lumea devenise pentru ei decolorată și ternă. Ei bine, cunoașterea istoriei ne poate ajuta să vedem mai nuanțat ce se întîmplă astăzi.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cine a fost Vera Putina, presupusa mamă biologică a liderului de la Kremlin
Vera Putina, care a murit, miercuri, 31 mai, la 96 de ani, a ieșit din obscuritate în 1999, pretinzând că este mama biologică a lui Vladimir Putin, pe care a pretins că l-a abandonat când era copil.
image
Frații Tate și interlopii din „Familia DMS“, un sindicat de crimă organizată din România
Andrew și Tristan Tate, anchetați pentru trafic de persoane și viol, au câștigat bani din săli de jocuri de noroc în colaborare cu cel mai mare sindicat de crimă organizată din România, arată o investigație realizată de Rise Project.
image
Ce zodii sunt adevărate mașini de făcut bani. S-au născut pentru asta
Unii dintre nativii zodiacului se mulțumesc cu un serviciu sigur și cu un venit stabil, în timp ce alte semne zodiacale sunt făcute să producă bani pe bandă rulantă.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.