Uluitoarele similitudini dintre COVID-19 și gripa spaniolă

Publicat în Dilema Veche nr. 848 din 9 - 15 iulie 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

Ce deosebiri, dar mai ales ce asemănări sînt între pandemia de gripa spaniolă din 1918 și cea de coronavirus din zilele noastre, promiteam săptămîna trecută că voi încerca să povestesc. Cu ocazia a o sută de ani scurși de la gripa spaniolă, Laura Spinney, jurnalistă de știință din Marea Britanie, a scris un studiu despre acea pandemie (Pale Rider: The Spanish Flu of 1918 and How it Changed the World), neavînd idee cît de actual avea să devină din cauza pandemiei cu care ne confruntăm astăzi.

Laura Spinney explică originea cuvîntului influenza care se folosește astăzi încă în multe limbi pentru a desemna gripa. Cică numele ar fi fost prima oară inventat de italieni pe la 1300, pentru a desemna boala pe care ei o considerau ca fiind provocată de influența aștrilor. Dacă medicina de astăzi nu e o știință completă, precum putem observa, în secolul al XIV-lea nu era deloc o știință, ci mai degrabă un fel de astrologie. În 1918, medicina alopată începuse deja să capete mai mult credit, dar pentru că nu reușea să facă față gripei spaniole, oamenii nu ezitau să apeleze la preoți, să se întoarcă la metode și ritualuri tradiționale, să meargă la vraci sau la tot felul de indivizi care se pretindeau vindecători. Medicii începuseră să fie contestați, cam tot așa cum se întîmplă și acum.

Pe de altă parte, în 1918, moartea era privită altfel decît astăzi. Era mult mai prezentă, iar oamenii făceau mulți copii, știind că e posibil ca nu toți să supraviețuiască. Specialiștii observă că societatea actuală, mai ales cea occidentală, nu mai e obișnuită cu riscul. Speranța de viață a crescut considerabil și, în același timp, există tendința ca orice pericol (medical, terorist, militar sau de altă natură), chiar dacă puțin probabil, să fie perceput cu mai multă teamă. Gripa spaniolă, deși a fost o pandemie despre care nu s-a vorbit prea mult, a făcut cel puțin de trei ori mai multe victime decît Primul Război Mondial (iar despre acesta s-a vorbit mult mai mult). „Ignorata” gripă spaniolă a fost, se pare, cea mai mare sursă de moarte din istorie, după Moartea Neagră (ciuma) din secolul al XIV-lea. Coronavirusul, din fericire pentru noi, nu poate concura la acest capitol cu gripa spaniolă, care a infectat aproape o treime din populația vremii. Însă pandemia actuală a reușit să afecteze întreaga economie globală, cu nebănuite consecințe la care încă ne putem aștepta în perioada următoare.

Gripa spaniolă a făcut ravagii enorme, necontabilizate nici pînă astăzi, în țări precum India, China sau Brazilia, în zone sărace, aglomerate și prost administrate, ale căror istorii nici nu ajungeau în atenția presei internaționale. Deși globalizarea, interconectarea oamenilor de pretutindeni, nu se ridica la nivelul de astăzi, gripa spaniolă s-a răspîndit rapid, afectînd în decurs de mai puțin de doi ani toate zonele de pe glob, din Alaska pînă în insulele Pacificului, din Rusia pînă în Africa de Sud și din India pînă în Brazilia. Cum am mai scris, era la fel de derutantă ca actualul coronavirus, pentru că la unii se manifesta ca o răceală, iar la alții devenea letală. Afecta în special indivizii de vîrstă medie, spre deosebire de COVID-19 care, după cum știm, e periculos în special pentru vîrstnici.

În 1918, ca și astăzi, la ordinea zilei erau distanțarea socială, izolarea și carantinarea, dar naturalista Laura Spinney ne atrage atenția că e vorba de reacții care nu apar doar la oameni. Izolări, respingeri și dezgust față de semenii infectați s-au observat și la cimpanzei, bursuci sau languste. Omul poate însă conștientiza și organiza aceste reacții. Laura Spinney scoate în evidență cît de mult au depins efectele gripei spaniole de măsurile mai bune sau mai proaste ale autorităților. Relevant este exemplul insulelor Samoa din Pacific. Partea aflată sub administrație americană, unde autoritățile au intuit vulnerabilitățile imunitare ale localnicilor și au luat măsuri stricte de izolare și distanțare socială, au trecut fără probleme prin pandemie. În schimb, în grupul de insule Samoa de Vest, aflate sub administrația Noii Zeelande, unde autoritățile au considerat că originea bolii se află la băștinași (deși ea fusese adusă cu vaporul chiar din Noua Zeelandă), aproape unul din patru locuitori a murit. Cu alte cuvinte, greșelile la vîrf în asemenea situații pot costa foarte scump populația (aviz iresponsabililor cu funcții înalte de pe la noi).

Foarte multe lucruri din vremea gripei spaniole au semănat izbitor cu cele de azi. De exemplu, pe măsură ce a trecut timpul, și atunci oamenii s-au plictisit să mai respecte regulile (chiar și primarul din San Francisco a fost surprins la o paradă cu masca sub bărbie); în comunitățile marginalizate au început să circule zvonuri care spuneau că măsurile de prevenție ar fi îndreptate de fapt contra lor; colonizații dădeau vina pe „albi”, iar coloniștii considerau că boala a apărut din cauza felului în care trăiau indigenii; națiunile dușmane se învinovățeau reciproc de răspîndirea bolii; discuțiile despre mersul la biserică erau la fel de aprinse ca astăzi; medicii se contraziceau între ei, iar unii spuneau că fumatul ar ține boala la distanță; s-a dovedit ulterior că suspendarea prematură a restricțiilor din orașe, în acea perioadă, aducea de obicei cu sine un nou val de decese.

Știm că printre simptomele coronavirusului este și pierderea temporară a gustului și a mirosului. Mulți dintre cei afectați de gripa spaniolă se plîngeau că nu mai distingeau bine culorile și că lumea devenise pentru ei decolorată și ternă. Ei bine, cunoașterea istoriei ne poate ajuta să vedem mai nuanțat ce se întîmplă astăzi.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul în care Statele Unite se raportează la Taiwan e adesea descris ca fiind „ambiguitate strategică”.
Bătălia cu giganții jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemența cu care Viktor Orbán respinge ultimul set de sancțiuni împotriva Rusiei precum și alte măsuri de sprijin pentru Ucraina arată distanța care se cască între Ungaria și Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia conviețuiește constant cu rusofilia, admirația cu panica, tentativa colaborării cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie morală a lumii europene se oglindește și în insuficiența modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dacă izbînda Ucrainei în fața Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o tristețe melancolică.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existența „măgarului cu un singur corn în frunte” a fost confirmată și de Aristotel.
O mare invenție – contractul social jpeg
Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps: o pledoarie pentru libertate
Oferă o imagine complexă și coerentă a raporturilor dintre Constituție, stat, societate și individ.
Iconofobie jpeg
Bifurcațiile gîndirii etice
Din păcate, „așezarea“ (etică) pe toate nivelurile de gîndire rămîne inaccesibilă multora dintre noi.
„Cu bule“ jpeg
Noroc chior
Dicționarele noastre mai înregistrează însă cîteva caracterizări similare, norocul putînd fi apreciat superlativ ca „orb”, „porcesc”, „cu carul”.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Activități de week-end
În viață trebuie să știi trei lucruri: ce vrei – adică să ai un scop, în ce crezi – adică să respecți niște valori și ce trebuie să faci – adică ce acțiuni întreprinzi.
Un sport la Răsărit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA şi ATP au spus că a interzice sportivi (chestie care nu implică ţările lor, deja puse pe tuşă de toată lumea) încalcă principiul nediscriminării pe bază de naţionalitate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?