Ultimul împărat al zăpezii, căprioara și cheia pierdută

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

A fost o iarn─â ├«n care, din cauza pandemiei, nu s-a mai putut schia ├«n Alpi. Sta╚Ťiunile au fost ├«n general ├«nchise ╚Öi cei care nu erau localnici, mai ales, n-au putut merge acolo ├«n vacan╚Ť─â. ├Än Rom├ónia s-a schiat totu╚Öi, iar sezonul se dovede╚Öte a fi destul de lung. Nu e neap─ârat o surpriz─â, ├«n mul╚Ťi ani se schiaz─â ├«n martie ╚Öi chiar ├«n aprilie, la Azuga, Predeal sau Poiana Bra╚Öov, iar pe platoul Bucegilor nu exist─â an ├«n care s─â nu se schieze ├«n aprilie, ba, uneori, e destul─â z─âpad─â ╚Öi ├«n mai. Cei de la c├«mpie nu s├«nt neap─ârat obi╚Önui╚Ťi cu lucrurile astea, iar discu╚Ťiile lor despre vreme s├«nt ingenue. Pe la sf├«r╚Öitul lui februarie, la Azuga era un soare puternic ╚Öi z─âpada se topea de peste tot, iar c├«╚Ťiva schiori care se preg─âteau s─â urce ├«ntr-o ma╚Öin─â cu num─âr de Br─âila se felicitau c─â tocmai au prins ÔÇ×ultimul trenÔÇŁ, convin╚Öi c─â ÔÇ×de m├«ine s-a ├«ncheiat, nu se va mai putea schiaÔÇŁ. O lun─â mai t├«rziu, ├«n aceea╚Öi sta╚Ťiune ningea din greu ╚Öi erau minus ╚Öase grade. Atunci am auzit al╚Ťi turi╚Öti, probabil din Bucure╚Öti (schiori mai de ocazie), care se mirau teribil, zic├«nd c─â ÔÇ×anotimpurile s-au dat peste capÔÇŁ, c─â ÔÇ×nu mai po╚Ťi pune baz─â pe nimic, nici m─âcar pe vremeÔÇŁ.

Peste alte dou─â s─âpt─âm├«ni, la jum─âtatea lunii aprilie, ningea iar─â╚Öi. Era ├«n mijlocul s─âpt─âm├«nii. Telegondola func╚Ťiona, dar la ora la care am ajuns eu nu era nici un client. ├Än sus, spre creasta muntelui, p├«rtia Sorica se desf─â╚Öura ├«n fa╚Ťa ochilor ├«n toat─â splendoarea, alb─â ╚Öi pustie, ca de zah─âr. I-am ├«ntrebat pe cei de la telegondol─â dac─â totul e ├«n regul─â. Prea nu era nimeni. Eram ultimul mohican pe schiuri? M-au asigurat c─â z─âpada e bun─â ╚Öi c─â nu vor ├«nchide instala╚Ťia, condi╚Ťiile de func╚Ťionare fiind standard. Mi-am luat un abonament de patru ore ╚Öi am urcat. Singur cuc. P├«rtia fusese bine b─âtut─â de utilaje ╚Öi era tare. ╚śtiam c─â, spre pr├«nz, z─âpada urma, inevitabil, s─â se ├«nmoaie, a╚Öa cum se ├«nt├«mpl─â prim─âvara t├«rziu, astfel c─â era de preferat s─â-mi fac turele c├«t mai repede, la primele ore ale dimine╚Ťii. ╚śi m-am pus pe treab─â, ca ╚Öi cum a╚Ö fi fost la sala de sport. Dar lini╚Ötea ╚Öi pustietatea m─â deconcertau. Toat─â p├«rtia era a mea. A╚Öa ceva nu mi se mai ├«nt├«mplase. Era ca ╚Öi cum a╚Ö fi fost ultimul supravie╚Ťuitor al unui cataclism atomic, beneficiar al iernii nucleare posterioare unui conflict devastator. Sigur, servan╚Ťii telegondolei nu se puneau la socoteal─â. Ei erau la datorie ╚Öi nu aveau voie s-o abandoneze nici mor╚Ťi.

P├«n─â la catastrofa nuclear─â ├«ns─â, m-am g├«ndit c─â un pericol mult mai banal se putea ivi din p─âdure. Cu o zi ├«nainte auzisem c─â un urs tocmai omor├«se un turist singuratic, chiar pe la Azuga. Ur╚Öii au ajuns anul ─âsta de multe ori ╚Öi pe p├«rtiile amenajate. Fiind a╚Öa pustiu, poate c─â ar fi fost chiar mai multe ╚Öanse s─â dau peste Mo╚Ö Martin. Mi-am propus s─â fiu mai atent, m─âcar s─â-l v─âd de departe. Apoi mi-a dat prin cap c─â, atunci c├«nd nu vezi oameni pe care s─â-i ocole╚Öti, ├«╚Ťi inventezi singur un urs. N-a fost urs, dar o c─âprioar─â tot mi-a t─âiat calea, speriindu-m─â grozav. Ajuns jos, dup─â aceast─â prim─â tur─â stranie, am v─âzut c─â telegondola nu mai mergea. Nu era nici o mi╚Öcare. Sigur, mi-am zis, m-au p─âc─âlit. Sau poate deja au murit cu to╚Ťii, c─â parc─â la prima urcare nici unul nu ar─âta prea bine. ├Än timp ce m─â apropiam tem─âtor de sta╚Ťie, l-am auzit dintr-odat─â pe un mecanic ├«ndemn├«ndu-m─â: ÔÇ×Haide╚Ťi, haide╚Ťi, pofti╚Ťi ├«n cabin─âÔÇŁ. Am intrat ╚Öi atunci telegondola a pornit. Deci o opreau c├«t eram pe p├«rtie ╚Öi o porneau doar c├«t s─â m─â urce pe mine, doar pentru mine, ultimul om de pe planet─â neconvins pe deplin de adev─ârul ├«nc─âlzirii globale. Frumos. M-am sim╚Ťit ca un ├«mp─ârat, ca ultimul ├«mp─ârat. Se spune c─â ├«n ╚Ť─ârile mai pu╚Ťin dezvoltate exist─â c├«te o sta╚Ťiune de schi, cu o singur─â p├«rtie ╚Öi o singur─â instala╚Ťie de urcare. E un tipar. Ei bine, aici era o sta╚Ťiune cu o singur─â p├«rtie ╚Öi o singur─â instala╚Ťie func╚Ťional─â, dar ╚Öi un singur schior.

Dup─â a doua cobor├«re, am observat totu╚Öi c─â mai veniser─â ├«nc─â al╚Ťi trei domni, ceva mai ├«n v├«rst─â, cu o ma╚Öin─â cu num─âr de Bucure╚Öti. M-am bucurat. Au ├«nceput s─â apar─â ╚Öi pe la noi pensionari care schiaz─â. Ne-am occidentalizat. ╚śi mai mult, domnii ace╚Ötia schiau nea╚Öteptat de bine. Numai c─â, la un moment, dat, s-au oprit undeva jos. P─âreau s─â aib─â o problem─â. Am aflat ceva mai t├«rziu ÔÇô cel care-i adusese ├«╚Öi pierduse cheia de la ma╚Öin─â. R─âm─âseser─â ├«n cl─âpari pe dinafara automobilului ╚Öi se ├«nv├«rteau ├«n jurul lui, ne╚Ötiind ce s─â fac─â. Un ghinion care le ruina ziua. Am fost atent ╚Öi eu peste tot pe unde am trecut, ├«n speran╚Ťa c─â le-a╚Ö putea g─âsi cheia. Dup─â alte c├«teva ture, am v─âzut c─â domnii umblau cu o s├«rm─â pe l├«ng─â geamul u╚Öii ╚Öoferului, ghida╚Ťi video prin smartphone de un mecanic din Bucure╚Öti, pe care-l sunaser─â. ├Äncercau s─â deschid─â u╚Öa, ├«n speran╚Ťa c─â poate cheia fusese cumva ├«ncuiat─â ├«n─âuntru. Nu izbuteau ├«ns─â cu nici un chip s─â deblocheze ├«ncuietoarea. Le-ar fi fost de ajutor un ho╚Ť de ma╚Öini, un ÔÇ×specialistÔÇŁ. Nu puteam s─â-i ajut ╚Öi-mi p─ârea tare r─âu de ei. Nici mecanicul de la telegondol─â, care le procurase s├«rma, nu mai ╚Ötia ce s─â fac─â. N-am mai aflat cum or fi rezolvat problema. Am plecat de acolo av├«nd pe retin─â imaginea lor, ploua╚Ťi (├«ncepuse s─â plou─â), apleca╚Ťi asupra portierei, privind dezam─âgi╚Ťi ├«n interiorul ma╚Öinii unde le erau pantofii de strad─â. Ciudat─â zi!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.