Ultimul concert al lui Homer

Publicat în Dilema Veche nr. 813 din 19-25 septembrie 2019
Ultimul concert al lui Homer jpeg

Pentru înțelegerea felului în care lucra Homer este interesant un tip de care nu prea a auzit nimeni, anume un cîntăreț musulman din Muntenegru. În anii ’30, un american numit Milman Parry l-a înregistrat pe Avdo (de fapt, Abdullah) Mededovic cîntînd, acompaniindu-se la guzlă, un text de lungimea Odiseei. A durat cam o săptămînă, la care s-au adăugat însă zilele de pauză. Iar asta reprezenta doar un sfert din înregistrările făcute pînă la urmă cu el. Experimentul a revoluționat studiile homerice. Avdo avea vreo 65 de ani – încă tînăr – și putea cînta timp de șase ore fără să repete versurile mai mult decît o face pe alocuri, cu formulele oralității, Homer însuși. Guzlarul nu știa nici să scrie, nici să citească; în locul lor, știa să țină minte și știa să improvizeze.

Dacă Homer (indiferent cine se află sub umbrela acestui nume) și rapsozii de după el au cîntat vreodată pe la evenimente părți substanțiale din Iliada sau din Odiseea, sînt sigur că n-au cîntat de două ori același lucru, cum nu e un solo de chitară la concert același cu cel de pe CD. Artiștii care pictau scene homerice pe amfore, cupe și alte vase cunoșteau, ca studenții din toate timpurile, materia de pe la petreceri, nu din buchiseală. Un exemplu: pe vasele arhaice, ei notează uneori numele lui Ulise (Odiseu) în dreptul eroului; acest nume apare în patru forme diferite, nici una aceeași cu cea din Homer. Poate aceste variații explică parțial de ce printre miile de vase pictate cu scene homerice, descoperite pe situri arheologice, sînt atîtea care prezintă diferențe față de textul lui Homer ajuns pînă la noi.

Evident, nu poți să transformi cuvintele în imagine printr-o funcție matematică. Scutul lui Ahile, de pildă, e decorat cu o întreagă sinteză a vieții oamenilor pe pămînt – ca să zic așa, un fel de pandant antic al plăcuțelor de pe navele spațiale Pioneer și al discurilor de pe Voyager. Ca pictor, n-ai cum să-l arăți pe Ahile cu un asemenea scut, pentru descrierea căruia Homer a avut nevoie de mai mult de o sută de versuri. În antichitate, se pare că nici măcar cei care pictau frescă, și care aveau la dispoziție pereți, nu s-au încumetat. La fel, ciclopul Polifem, care mănîncă doi oameni la o masă, apare pe vase doar ceva mai mare decît camarazii lui Ulise, pentru ca fața lor să nu trebuiască să fie minusculă. Încă ceva: dincolo de probleme de scară, pictura unifică timpurile acțiunii. Ciclopul mănîncă un tovarăș al eroului, i se oferă vin și e orbit în același timp – cuprindem adică tot filmul în aceeași privire.

Toate astea sînt limitări care țin de schimbarea mediului de expresie. În plus, însă, dacă un pictor iese cu arta lui în întîmpinarea unei cărți, ilustrația nu e niciodată servilă. Cînd cineva pleacă într-o lungă călătorie, apoi indiferent cum descrie Homer scena, mie mi-arăți în ușă părinții și cîinele, altfel nu plîng și, mai grav, nu cumpăr oala. Cînd Priam vine la Ahile să-i ceară trupul lui Hector, el are, la Homer, un singur însoțitor. Mulți pictori țin însă morțiș să ne arate neasemuitele comori aduse de Priam pentru a-l îmbuna pe Ahile, purtate, normal, de un mic cortegiu. Iar pe un celebru vas pictat de Euphronios, cu Hypnos și Thanatos care transportă cadavrul lui Sarpedon, nu Apollo este managerul ritualului, ca la Homer, ci Hermes, care, ce-i drept, are un CV mai potrivit pentru job.

E greu, pe de altă parte, de decis dacă asemenea variații sînt contribuția personală a pictorului sau dacă nu cumva el se inspiră dintr-un episod oral nefixat în scris, sau dintr-un alt text care n-a mai ajuns la noi. E o dificultate cu care s-au luptat toți cei care au cercetat tema, inclusiv Steven Lowenstam, a cărui metodă o urmez în bună parte aici. Oricum ar fi, cel mai improbabil motiv pentru aceste discrepanțe între iconografie și text, motiv totuși foarte des invocat (inclusiv de mari specialiști, ca Beazley), e că pictorul ar fi încurcat borcanele. L-a lăsat memoria. Dar asta e o soluție facilă. (Că veni vorba, și Homer le mai încurcă: cutare tip moare în cartea a II-a, dar e apoi activ în cartea a XIII-a etc).

Cred că multe diferențe între scenele homerice de pe vase și cele din Iliada sau Odiseea se datorează impactului spectacolelor de teatru din epoca clasică. În unele situații putem avea oarece siguranță: dacă îl vedem pe un vas pe Ulise căruia i se spală picioarele, dar nobil, iar nu zdrențăros ca în Odiseea, asta e din cauza scenei corespunzătoare din Sofocle. Zeci de subiecte homerice sînt prezentate de pictori altfel decît la Homer sub influența dovedită a celor trei mari tragici, care au retușat de altfel și straiele vizuale ale altor figuri: Prometeu (Eschil), Fedra, Andromeda, Thanatos (Euripide), Argonauți, Pelops (Sofocle). În sine, fenomenul e fabulos: închipuiți-vă că, după spectacole de Andrei Șerban, Purcărete, Măniuțiu sau Afrim, s-ar schimba decorația farfuriilor noastre. Cît vom recupera din impactul social al teatrului în epoca greacă clasică?

Închei aici, dar vreau să spun că Abdullah a mai fost înregistrat o dată, la 80 de ani. În fața unui fost student al lui Parry, el a reprodus, cu improvizații, o epopee – ca dimensiune, cam jumătate din Iliada. Oricine a cîntat două ore și a încurcat versurile din cînd în cînd va accepta că producția socială a textului homeric trebuie să fi rămas, în secolele rapsozilor, fluidă. Ca și imaginația pictorilor. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019. 

Foto: Procesiunea aducerii calului troian, Giovanni Domenico Tiepolo

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: