Ultima zi de jurnal

Publicat în Dilema Veche nr. 315 din 25 februarie - 3 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

M-am aşezat fără să-mi iau pulsul pe scaunul negru, de birou obişnuit de multinaţională. Pulsul? Păi, îţi trebuie inimă pentru asta, nu? Şi oricum, după atîţia ani nu mai ai emoţii, după cum nici mecanicul de locomotivă nu mai simte că are în spate o sută de vagoane…

În faţa mea, cele patru camere negre, ornate cu promptere, stăteau ca patru călăi încurcaţi de misiunea lor. Ziua execuţiei, în direct: cam asta e retragerea unui crainic.

Am deschis laptopul de pe masa prezentatorilor, pentru ultima oară. Am deschis programul de ştiri, care m-a întrebat politicos: „Log out Alina Petrescu?“. Urmaşa mea îşi petrecuse şi ultima oră de dinainte de jurnalul de vineri în probe, iar acum calculatorul trăgea cea mai ironică concluzie a serii: nu cumva eu o înlocuiesc pe ea?

Nu. Eu sînt doar în trecere pe aici, în ultima seară. Ultima, într-un lung şir de nopţi şi seri începute în 1992, martie, la SOTI. Ultima din cine ştie cîte mii de nopţi în care am făcut o meserie de care tuturor le place să rîdă cu superioritate. Cititor de prompter. Unul care ridică ochii şi citeşte nişte litere albe pe fond negru. Nu le scrie el. Poate nici nu le înţelege? Mister.

Jurnalul are 45 de minute. Le-am numărat pe fiecare. Un omor. O gravidă. Un accident. Un mall care se deschide. Şoselele. Politicienii. Pensiile. Şi de la capăt. Tot ceea ce oamenii spun că îi lasă reci. Şi la care se uită, cu o ipocrizie de care nu ne permitem să rîdem în meseria asta. Pentru că, da, clientul e stăpînul nostru.

Am rîs cu Sandra. M-am uitat la ea cu duioşie: aproape şapte ani am petrecut două ore pe zi cu ea. Şi cu toate astea, nu ştiu prea multe despre ea. N-am fost niciodată la ea acasă. N-am ieşit în oraş la o bere. Nu ştiu cine e, ce vrea, ce simte şi încotro se duce. Ştiu doar că suferă mai tare decît mine.

Sau că eu sînt mai bun să mă prefac. Şi chiar mă prefac bine: rîd cu cameramanii, apostrofez regia (cu măsură, să nu mă ţină minte urît). Fac poze. Face şi Petreanu. Sînt ultimele la pupitrul ăsta, la care, matematic, pe hîrtie, am petrecut mai multe ore decît cu copiii mei. O să ţină minte şi ei chestia asta? O să mă ierte?

Se apropie finalul. Prezentatoarea de sport are un nod în gît. Eu – unul în minte: o să fiu destul de coerent să-mi iau la revedere? Uşa dinspre regie se deschide şi apar o mulţime de colegi (OK, mai mult colege, fetele sînt majoritare aici). Una are flori. Toţi zîmbesc la fel de încurcat ca o iubită care trebuie să-ţi spună că şi-a găsit pe altul. Zîmbesc şi eu.

Şi-apoi speech-ul în direct. Nu mai ştiu ce-am spus. Camerele se învîrteau în jurul meu şi-am pierdut şirul. Ştiu că erau multe lumini, apoi şampanie (pregătită din vreme de un prieten), apoi genericul de final. Şi-apoi liniştea.

S-a terminat. Asta e meseria mea: nu lasă în urmă posteritate. Mîine va fi un alt show şi fără tine. Dacă nu pricepi chestia asta, eşti un prost.

Iar eu sînt unul.

Dar ştiţi de ce?

Să vă spun finalul serii, înainte. Petrecere surpriză, într-un restaurant. Zeci de colegi, unii plecaţi de mult de la Observator. Alţii – abia veniţi. Bere, ficăţei cu piure şi conversaţie de la o masă la alta. Ca un fel de naş la o nuntă la care nici mireasa şi nici mirele nu se fură: doar se recalifică. Şi-apoi drumul spre casă, cu un carneţel pe bancheta din spate: un carneţel cu cîteva cuvinte de la fiecare, nota de plată după şapte ani.

La început mi-a fost frică să-l deschid. Am putut abia dimineaţă, după o noapte fără vise: noaptea jurnalistului scos la pensie.

Şi apoi dimineaţa de după. Pagină după pagină, în loc de mic dejun, vorbe. Vorbe bune, minunate, uimitoare. Şi-abia atunci am realizat ca îngîmfarea mea de PRO TV, răceala mea asocială, plictiseala şi răutăţile n-au reuşit să-i facă pe cei din jurul meu să mă deteste. Abia atunci am realizat, cu ruşine, că într-un loc în care mă credeam singur eram, de fapt, înconjurat de prieteni. De dragoste, bine ascunsă, să nu cumva ursuzul care sînt să se simtă stînjenit.

Cum să-mi cer iertare pentru şapte ani cu ochelarii negri pe ochi, dragii mei colegi? Poate cu pagina asta. Şi cu o întrebare pentru noi toţi: cînd eşti prea bătrîn pentru meseria ta? Nu ştiam că vine o zi cînd îţi pui întrebarea asta. Nu ştiam că poţi să dai răspunsul cu mult mai devreme decît ţi-ai făcut planul.

A fost ultima mea zi la ştiri. Doamnelor şi domnilor, iertaţi-mă că v-am poftit s-o revedeţi în Dilema veche…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Ce „trucuri” folosesc supermarketurile pentru a vă determina să cumpărați mai mult decât vă trebuie
Când merg la cumpărături în supermarket, majoritatea românilor au în vedere un buget prestabilit, însă rareori pot să-l respecte respecte, din cauza unor „trucuri” folosite de retaileri.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.