Turism

Publicat în Dilema Veche nr. 235 din 14 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Un prim drum era valea Prahovei cu Bucegii. Pentru iubitorii de lume şi de înlesniri de viaţă, un popas firesc şi un model de centru turistic însemna Sinaia, cu Castelul Peleş, cu mănăstirea spătarului Cantacuzino, cu drumurile prin pădure. În jurul ei au prins a creşte, spre Miază-Noapte, Poiana Ţapului, Buştenii, Azuga, Predealul, iar spre Miază-Zi Comarnicul şi Breaza. (...) Al doilea drum căutat, de pe vremuri, era valea Bistriţei, cu plutaşii ei. Locurile de popas erau salbele de mănăstiri, Neamţul şi Secu, Agapia şi Văratecul. (...) Al treilea drum al României vechi era acela al Dunării şi al Mării, contopite, cu toate deosebirile şi depărtările dintre ele într-unul singur. Delta a crescut deodată în însemnătate şi îşi are oaspeţii pătimaşi şi nelipsiţi. Constanţa cu staţiunile dimprejur, împreună cu Mangalia, s-a schimbat într-o regiune turistică maritimă de mare capacitate, prin ridicări de cazinouri, prin construcţii de hoteluri şi vile (...)" Urmează apoi drumurile "României Mari", de la Poiana Braşov la mănăstirile Bucovinei şi din Oaş în Maramureş. Toate descrise cu grijă şi puse în ordine în urmă cu şaptezeci de ani de către Emanoil Bucuţa în revista oficială a Oficiului Naţional de Turism. Şi completate, cîteva pagini mai departe, de către Al. Bădăuţă, care vorbeşte despre "România care se ascunde", adică toate acele "frumuseţi rare", neatinse de drumurile descrise mai sus. Mi-a căzut în mînă, întîmplător, acest număr din 1938 al oficiosului România, pe care l-am răsfoit deja din scoarţă în scoarţă. Urmărind "cele mai frumoase drumuri din ţară", aşa cum erau ele ierarhizate de către Bucuţa în anii ’30, mă întreb, în plină perioadă de vacanţe şi turism, ce s-a schimbat de atunci în oferta turistică a ţării? "Cele mai frumoase drumuri din ţară", cele recomandate cu precădere turiştilor interni şi externi, par să fi rămas aceleaşi. Care ar fi atunci noutăţile? Pachetul Dracula/Vlad Ţepeş, iniţiat sub Ceauşescu şi reloaded în prezent? "Agroturismul", care urmează un trend mondial, dar fără nici o strategie naţională reală? Iniţiativa cu "drumurile vinului", care a rămas doar pe cîteva indicatoare pierdute de-a lungul şoselelor naţionale? Nu prea îmi vin în minte iniţiative revoluţionare ale turismului din ultima vreme, care să aducă o schimbare de optică sau măcar obiective fundamental şi strategic originale... Ceea ce impresionează în această publicaţie de informare şi propagandă oficială este tocmai faptul că din toate articolele sale transpare o miză comună: turismul ca mijloc de educaţie a naţiei şi strategie naţională. Sîntem în anii de glorie ai construcţiei şi împlinirii naţionale, ce-i drept, iar turismul şi "cunoaşterea patriei" însoţesc şcoala în formarea şi consolidarea unei conştiinţe naţionale a României Mari. În sumarul revistei ONT găsim astfel articole detaliate despre munţi şi despre etnografie, despre mare şi deltă şi despre cetăţi, castele şi mănăstiri, despre staţiuni balneo-climatice şi despre automobilism, despre case de adăpost şi marcaje turistice şi despre vînătoare. În bună tradiţie iluministă, nu lipseşte nici o rubrică de "tehnică şi igienă turistică", spre luarea aminte a norodului... În sfîrşit, fiecare număr adăposteşte o generoasă rubrică de "literatură turistică", unde îi regăsim pe Alexandru Odobescu, Panait Istrati, Gala Galaction, Cezar Petrescu, Perpessicius, Nicolae Iorga, Lucia Demetrius, Emanoil Bucuţa, Vlaicu Bîrna, Valeriu Puşcariu şi încă mulţi alţii. Turismul însemna (şi) cultură, iar oamenii de cultură nu se jenau să se pună (şi) în slujba turismului! Proaspăt întors din Grecia, am realizat încă o dată (pentru a cîta oară?) ce înseamnă o "ţară turistică" şi ce coerenţă şi consecvenţă extraordinare presupune o strategie naţională eficientă în acest domeniu. Răsfoind revista ONT-ului de acum 70 de ani, s-ar părea că, la vremea aceea - şi pentru vremea aceea - România avea o astfel de strategie naţională. Privind în jur, pe drumurile, plajele şi potecile ţării, s-ar zice că nu mai avem aşa ceva. Şi nici nu ne punem problema...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.