Tu crezi în COVID?

Publicat în Dilema Veche nr. 845 din 18 - 24 iunie 2020
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

E o întrebare prezentă pe buzele multor compatrioți. A-nceput deja să facă parte din construcțiile capetelor de pod de la care pleacă orice dialog. „Salut! Ce mai faci? Măi… tu crezi în COVID?” „Alo! Unde ești? Tu ce zici de treaba asta? Crezi în COVID?” S-au rupt prietenii care țineau de ani buni. Oameni care se frecventau în mod obișnuit nu vor să se mai vadă-n ochi. Ești judecat sumar, executat sau nu, în funcție de răspunsul pe care îl dai la această întrebare. Să nu cumva să-ți treacă prin cap să zici ceva de genul: „Dar e ridicol să punem problema în felul ăsta…”. Ți-ai dat foc la valiză. Înseamnă că eviți subiectul. Ceea ce poate fi chiar mai grav decît dacă ai răspunde. Această întrebare e noul toiag care separă apele.

Evident, nu se întîmplă doar la noi. Ceea ce dovedește că ignoranța e destul de uniform distribuită, în așa fel încît să nu producă crize prea mari de invidie în colțuri diferite ale lumii. Forma noastră particulară de a lucra cu această întrebare o duce într-o zonă plină de arome și influențe de toate felurile. La noi, în conformitate cu instinctele și strategiile de apărare rămase de la strămoși, întrebarea asta e o atragere în smîrcuri. O momire în capcană. O manevră prin care ești împins în mlaștini, de unde nu te mai scoate nimeni. Dacă-ți trece prin cap să menționezi concluziile oricărui consiliu științific de pe lumea asta, ai comis greșeala fatală. Ești ca șoarecele care vede bucata de brînză. Nu-ți dai seama că e prea frumoasă și aranjată pentru a fi acolo din întîmplare. Te duci voios spre ea, s-o iei. Abia cînd s-a închis cușca în urma ta sau cînd ți-a căzut pe gît arcul capcanei, te prinzi că nu mai ai nici o scăpare. Dar e mult prea tîrziu.

E ca legendara întrebare de odinioară: „Da’... tu cu cine votezi?”. Întrebare al cărei răspuns te plasa în rîndul ființelor umane sau al condamnaților pe viață la prostie incurabilă. Întrebarea era rostită, de la bun început, cu un ton care cuprindea mai multă suspiciune decît cantitatea de zahăr din baclavale. Ca și cînd ți s-ar fi oferit tava cu bunătăți. Era în puterea ta să iei ceva de pe tavă sau să mănînci de pe jos, ca un animal, ignorantule și trogloditule. Așa e și acum. A reînviat în noi nesațul acela clocotitor de a-i cataloga drept boi sau vaci pe interlocutorii noștri, în funcție de o întrebare-test. În cazul de față, „Crezi în COVID?”. Fără să ne dăm seama în ce abis plonjăm, chiuind de bucurie. Dintr-o dată, ne simțim cu toții plini de cunoaștere. Sîntem ca în cazurile acelea neelucidate, în care un pacient s-a trezit din nu știu ce operație de neurochirurgie complexă și a constatat apoi că vorbește fluent japoneza. Sau maghiara. Sau araba. Fără să le fi vorbit vreodată înainte de intervenția chirurgicală. Nu contează. Știți povestea. Așa și-acum. Ne-am trezit, peste noapte, specialiști în boli infecțioase, imunologie, situații de urgență, științe politice, relații internaționale, macroeconomie, strategii de gestionare a crizelor, farmacologie. Dac-ar fi după fiecare dintre noi, rezolvam situația de multă vreme. Oricum, am rezolvat-o, de fapt. E simplu, domnule! „Tu crezi în COVID?”

Numai că, acum, a apărut o dimensiune nouă. Credința profundă. Iar asta e o noțiune cu un cîmp vast de semnificație. Deja intrăm în fantastic și în delir, acolo unde ne simțim ca peștele-n apă. Prin pădurile și codrii ăștia noi sîntem, pur și simplu, acasă. Venim din negurile antivaccinismului, din abisurile suspiciunii generalizate și din erotismul plăcerii de a ne fura căciula. Cu așa bagaj, n-ai cum să dai greș. Cînd te-apuci de-o treabă, e clar c-o duci pînă dincolo de orice limită și-ar imagina o ființă umană netrecută încă prin laboratoarele noastre de creație artistică. Din moment ce unora li s-a părut, de prin martie încoace, că Dumnezeu e pus (sau sechestrat) între paranteze, s-a găsit o nouă divinitate față de care să ne mărturisim credința. Sau absența ei. Manipularea grosolană. S-au dus în adîncurile istoriei momente de felul celui de la legendara confruntare electorală între Emil Constantinescu și Ion Iliescu. Atunci, marea lovitură s-a dat prin plasarea la timp și în plină figură a celebrei întrebări: „Domnule Iliescu, credeți în Dumnezeu ?”. Următoarea întrebare cu capacitatea de a declanșa arma nucleară a cîștigării unor alegeri va fi: „Domnule Cutărescu, credeți în COVID?”.

Nevoia noastră de a-i identifica mereu pe cei care sînt de vină pentru starea proastă în care ne aflăm a primit cel mai frumos cadou în perioada asta. Pui întrebarea-cheie: „Tu crezi în COVID?”. Și te-ai prins imediat cine „e idiot și-și trage în jos semenii”, prin imbecilitatea lui, sau „cu cine mai poți sta de vorbă” ca să salvezi ce s-o mai putea salva din „țara asta terminată”. Acest spectacol, care are suficiente reprezentații și prin străinătate (la unii „de la care nu ne-am fi așteptat”), se vede peste tot. Pe străzi, în magazine, în mijloace de transport. Unii poartă măști de protecție, alții nu. Cei care poartă măștile aruncă priviri pline de ură și dispreț spre cei care nu le poartă. Cei care nu poartă se uită ca la ultimii fraieri la cei care poartă. Mulți le țin pe bărbie, să fie cumva în ambele tabere, la o adică să poată face mișcarea rapidă de ieșire din condiția de fraier sau de necioplit. Toți ne purtăm ca și cum am fi prinși în cel mai absurd dintre carnavaluri. Nu mai întrebăm „Tu ești Bibicu?”, ci „Tu crezi în COVID?”. Și nu ca să-l prindem pe cel cu care-am fost „traduși”. Ci ca să ne satisfacem cea mai mare dintre plăceri. Să vedem, așa, în general, cine sînt fraierii. Între timp, toți ne uităm unii la alții, identificîndu-ne drept fraieri. Spre deliciul ălora care ne-au aruncat microbul ăsta în starea de spirit, dar și pe niște pagini de Internet, unde nu numai că intrăm cu entuziasm, dar de unde ieșim întotdeauna fără să ne spălăm. Deloc. Nici pe mîini, nici pe minți.

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Emigrarea este o decizie dificilă pentru multi romani  Foto Freepik com jpg
Țările din Vest unde românii ezită să se întoarcă: „Cei mai mulți sunt nostalgici. Vorbesc numai despre pământul matern”
Anual, peste 200.000 de români părăsesc țara ca emigranți. Mulți dintre cei întorși după câțiva ani susțin că, în ciuda unui nivel de trai mai ridicat, nu au reușit să se adapteze societăților occidentale, mai ales în comunități în care numărul românilor este redus.
masini second hand jpeg
Cât de des își schimbă românii mașinile. Din ce țări ar trebui să evitați să le cumpărați
O mașină care și-a schimbat proprietarul de prea multe ori nu va mai fi foarte căutată pe piața second-hand, existând posibilitatea să fi fost prost întreținut sau să ascundă defecte tehnice pe care foștii proprietari nu doreau să le rezolve.
Imperiul rus
Rusia și obsesia imperiului. De ce Kremlinul nu renunță la războaiele de expansiune
Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat.
portofel digital
Tinerii de până în 30 de ani tratează banii cash ca pe o glumă
Dacă ai un tânăr de până în 30 de ani în apropiere, poate ar fi bine să renunți la ideea de a-i face cadou clasicul portofel, pentru că nu-l va folosi. Tinerii tratează banii cash ca pe o glumă, folosindu-i doar pentru mici răsfățuri, de parcă n-ar mai avea valoare, scrie presa internațională.
inteligenta artificiala foto shutterstock png
Românii, extrem de sceptici în folosirea AI, deși le-ar putea crește productivitatea și creativitatea
Angajații din România sunt printre cei mai puțin entuziasmați de impactul inteligenței artificiale asupra muncii lor, doar o treime declarându-se astfel, sub media globală de 41%.
Bani castig FOTO Shutterstock jpg
Cum să economisești ca un milionar. Sfaturi simple de urmat în noul an
Mentalitatea face diferența în modul în care ne gestionăm banii. Psihologii spun că optimismul și poveștile scurte care explică concepte financiare complexe pot transforma economisirea dintr-o corvoadă într-un obicei natural, chiar și pentru cei cu venituri mai mici.
Grasi obezi care fac sport miscare alergare parc slabire FOTO Shutterstock
De ce e important să faci mișcare zi de zi? Exercițiile ușoare care fac minuni pentru creier și te mențin energic și după 60 de ani
Chiar și mișcarea ușoară, făcută regulat, poate avea efecte surprinzătoare asupra creierului tău. Pașii mici, plimbările scurte sau câteva minute de stretching nu doar că aduc energie corpului, dar pot reduce cu până la 45% riscul de demență mai târziu în viață.
summit ue jpg
O săptămână decisivă pentru UE. Poate demonstra Europa că nu este „slabă” în fața lui Trump?
Uniunea Europeană se află într-un moment critic, încercând să dovedească faptul că este mai mult decât un actor secundar pe scena geopolitică.
muncitori brasov 1987 FOTO memorialsighet ro jpg
Primii români care au avut curajul să strige „Jos Ceaușescu”. Revolta anticomunistă care a prefigurat Revoluția din 1989
Prima mare revoltă a românilor contra regimului comunist a avut loc, de fapt, cu doi ani mai devreme față de evenimentele din 1989. Este vorba despre protestele de mare amploare ale muncitorilor de la Uzinele „Steagul Roșu” din Brașov, aspru reprimate de Securitate.