Tribula┼úiile unui ÔÇ×spionÔÇť

Publicat în Dilema Veche nr. 629 din 10-16 martie 2016
Iconofobie jpeg

Am recitit, recent, fragmente din dosarul de Securitate al monahului de la Rohia, Nicolae Steinhardt, publicate mai demult ├«n presa cultural─â autohton─â. Autorul Jurnalului fericirii s-a aflat ├«n vizorul poli┼úiei secrete din Rom├ónia comunist─â, ne├«ntrerupt, timp de treizeci de ani, de la debutul procesului Noica ┼či p├«n─â ├«n ultimele zile de via┼ú─â, de la sf├«r┼čitul deceniului nou─â. S-ar putea ca obstina┼úia muncii de urm─ârire s─â v─â determine s─â crede┼úi c─â Steinhardt a fost unul dintre cei mai teribili lupt─âtori anticomuni┼čti din istoria noastr─â, ┼čef al vreunei organiza┼úii secrete ÔÇ×reac┼úionareÔÇť, cu filia┼úii ├«n str─âin─âtate. Nimic mai fals. Nicu Steinhardt este un mare c─ârturar, format ├«n efervescen┼úa intelectual─â a anilor ÔÇÖ30, cu educa┼úie solid─â anglofon─â ┼či francofon─â. Evreitatea lui r─âm├«ne argumentul fundamental pentru p─âstrarea unei pozi┼úii ra┼úionale pe parcursul derapajelor ideologice de dreapta din preajma celui de-al doilea r─âzboi mondial. Ulterior, cre┼čtinarea sa (┼či, mai t├«rziu, tunderea ├«n monahism) demonstreaz─â aplecarea structural─â a omului Steinhardt spre cultura toleran┼úei ┼či iert─ârii. Cine a citit opera major─â a scriitorului Steinhardt ÔÇô Jurnalul fericirii ÔÇô, dar ┼či alte texte ale sale (cum ar fi, de pild─â, scrisorile c─âtre Virgil Ierunca, grupate sub titlul Dumnezeu ├«n care spui c─â nu crezi) ┼čtie c─â acestea nu reprezint─â simple specula┼úii. ├Än mijlocul unei lumi rapace, totalitare ┼či autodeclarate atee, stingherul intelectual bucure┼čtean pare un personaj dintr-o dimensiune temporal─â paralel─â, trimis anume pentru a contrabalansa, prin puterea exemplului, virulen┼úa vremurilor apocaliptice. Nu am aici nici spa┼úiul, nici posibilitatea de a construi pe marginea unei asemenea ipoteze. Am f─âcut-o cu alte ocazii. Suficient s─â amintesc faptul c─â Steinhardt ├«┼či iart─â ├«n mod constant c─âl─âii (g─âsindu-le chiar justific─âri ├«n ordinea superioar─â a istoriei) ┼či ├«┼či cenzureaz─â draconic fiecare pas, gest, cuv├«nt sau g├«nd prin grila eticii cre┼čtine (de exemplu, ┼čtiindu-se urm─ârit, ├«┼či face nenum─ârate procese de con┼čtiin┼ú─â ori de c├«te ori r─âspunde la salutul cuiva pe strad─â ┼či tremur─â la g├«ndul c─â ar putea cauza altora nepl─âceri, fie ┼či indirect; ├«n plus, ├«n timpul anchetei, refuz─â, de┼či amenin┼úat, s─â divulge numele persoanelor pe la care au circulat volumele de filozofie lansate de Constantin Noica). Scriitorul ├«┼či petrece cea mai mare parte a vremii ├«n garsoniera proprie, anticip├«nd recluziunea din chilia de la Rohia. Singurele ie┼čiri semnificative din cas─â s├«nt la slujbele biserice┼čti de peste an.

Prin urmare, ├«ntrebarea care se pune imediat este ce urm─ârea, de fapt, Securitatea la un personaj cu o benignitate comportamental─â vizibil─â cu ochiul liber? Ar fi, s─â spunem, dou─â variante de r─âspuns: 1) Steinhardt fusese totu┼či de┼úinut politic (unul necooperant!), iar uzan┼úele oric─ârui stat poli┼úienesc prev─âd activit─â┼úi de supraveghere perpetu─â ├«n astfel de cazuri ┼či 2) Steinhardt ┼úinea, mai mult sau mai pu┼úin secret, o coresponden┼ú─â cu intelectuali rom├óni din diaspora, inform├«ndu-i despre via┼úa cultural─â din ┼úar─â ┼či atr─âg├«ndu-┼či, ca atare, prezum┼úia de ÔÇ×activitate du┼čm─ânoas─â ├«mpotriva partidului ┼či statuluiÔÇť. Av├«nd ├«n vedere circumstan┼úele, ai b─ânui c─â doi-trei angaja┼úi ai Securit─â┼úii (├«n schimburi de 24 de ore) ar fi putut duce la bun sf├«r┼čit munca de urm─ârire ├«n acest caz. Rapoartele lor zilnice (ori, de ce nu, s─âpt─âm├«nale) ar fi ┼úinut ochiul vigilent al autorit─â┼úii comuniste fixat pe mi┼čc─ârile ÔÇ×reac┼úionareÔÇť ale pa┼čnicului b─âtr├«nel, nepermi┼ú├«nd vreo ie┼čire din r├«nd. Ei bine, amintitul dosar dat publicit─â┼úii de CNSAS acum c├«╚Ťiva ani ne confrunt─â cu o realitate ├«nfrico┼č─âtoare. ├Än supravegherea tacit─â a lui Steinhardt erau prinse (printr-o munc─â febril─â de zi ┼či noapte) nu mai pu┼úin de 130 de persoane identificate (100 de ofi┼úeri activi ai Securit─â┼úii ┼či 30 de informatori), plus o cifr─â incert─â de urm─âritori neidentifica┼úi. Cu alte cuvinte, o mic─â armat─â de aproximativ 200 de oameni luptau, secund─â de secund─â, pe baricadele contraspionajului rom├ónesc, ├«ncerc├«nd din r─âsputeri s─â contracareze loviturile politice ale debordantului spion interna┼úional Nicu Steinhardt! Ei ├«l urm─âresc la pia┼ú─â, la biseric─â, ├«i cronometreaz─â minutele ├«n care vorbe┼čte cu vecinii, ├«l fotografiaz─â s─ârut├«nd icoanele ori st├«nd ├«n genunchi la Sf├«nta Liturghie. Merg dup─â el prin tramvaiele bucure┼čtene, ├«l fixeaz─â cu privirea, conspirativ, pe sub cozorocul ┼čepcii sau din gulerul ridicat al pardesiului, se prefac, probabil, adesea, c─â citesc ziarul ┼či, printr-o gaur─â minuscul─â, ├«l radiografiaz─â pe ÔÇ×tr─âd─âtorÔÇť pun├«ndu-┼či rufele la uscat ├«n balcon. ├Än fine, scriu neobosit mii de pagini ├«n care se dau de ceasul mor┼úii s─â confere unor ac┼úiuni banale aerul malefic al povestirilor gotice. L─âs├«nd la o parte discu┼úia moral─â din jurul situa┼úiei propriu-zise, trebuie s─â recunoa┼čtem c─â apare aici volens-nolens o ipotez─â s├«c├«itoare: ├«ntreaga ÔÇ×munc─âÔÇť de supraveghere se f─âcea pe bani grei (salariile frumu┼čele ale coloneilor ce ÔÇ×comentauÔÇť pe marginea rapoartelor informative, combinate cu diurnele informatorilor ┼či costul logisticii de urm─ârire ne duc la sume aproape exorbitante), bani pl─âti┼úi, desigur, de c─âtre contribuabilul rom├ón. S-a construit, dup─â 1990, mitul eficien┼úei economice a aparatului social comunist. Cred c─â, foarte cur├«nd, istoriografia est-european─â va trebui s─â-l deconstruiasc─â, explor├«nd nenum─âratele studii de context (precum cel de mai sus) ale lumii sf├«r┼čitului de veac XX. S-ar putea s─â m─â ├«n┼čel, dar, dac─â exist─â cu adev─ârat un arhetip filozofic al parazitismului social, atunci el ar fi de c─âutat mai degrab─â ├«n Ideologia german─â a lui Marx dec├«t ├«n teoriile fataliste despre declinul aristocra┼úiei ┼či burgheziei t├«rzii.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este decan al Fa┬şcult─â╚Ťii de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Prezentul dis┬ş┬şcontinuu, Editura Institutul European, 2014.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.