Trecutul nostru, ca un tanga
Nimic nu e mai puţin sexy pe lumea asta decît nişte tinere în chiloţei de baie tanga ce scuipă seminţe pe plajă. Regret, am început direct cu concluzia. Reiau, pentru cei realmente interesaţi, povestea de la capăt: într-una dintre ultimele săptămîni ale lui august eram pe plajă la Mamaia, era cald şi frumos şi numai ce lîngă mine apare o familie - un soţ, o soţie şi cele două fiice ale lor. Era dimineaţă, pînă în ora zece, iar lumina soarelui era încă dulce. Şi apropo de dulceaţă: una dintre fiice să fi bătut spre 19 ani, cealaltă să se fi apropiat de 17... Ca la un semn, doamna şi domnişoarele au rămas în costume de baie. Mai ales cele ale celor două fetişcane erau foarte interesante. Nu e cazul aici să vă explic de ce corpul fiicelor se preta mai mult la îndrăzneala vestimentară decît corpul mamei. Nu am nici pregătirea şi nici cunoştinţele necesare pentru a vă explica detaliat ce eforturi poate face un slip tanga pe un corp de 19 ani. Sau pe o lolită de vreo 17 ani - arde-i-ar Dumnezeu să-i ardă pe toţi pedofilii din lume! Imaginaţi-vă că stăteam tolănit pe spate şi priveam altfel absent spre mare, şi doar întîmplarea a făcut, desigur, ca în calea privirilor mele plecate spre orizonturi să se înfigă cele trei siluete. Să fi trecut ceva vreme. Ca la un semn, domnişoarele - ele însele tolănite de ceva vreme pe burtă - au început să spargă seminţe! Dinţii lor mici şi relativ albi au început să freamăte coji de floarea-soarelui, cu o îndemînare ce trăda mii de minute de experienţă prealabilă. Mînuţele lor drepte duceau seminţele la guriţe, acestea fremătau niţel, în aer se auzea ecoul unul screanţ-treanţ, apoi dintre buzişoarele lor ţîşneau şpriuşti nişte coji care în cele din urmă se înfigeau ştiuc în nisip. Într-o jumătate de oră, între şezlongurile lor se strînsese un strat serios de coji scuipate. Aşa e la noi, la mare: între scaune poţi lejer găsi mucuri de ţigări, sîmburi de piersici, dopuri de plastic sau coji de mizilic. Bring - brang - brong: uite-aşa intrau seminţele între fălcile domnişoarelor, acolo erau sparte între smalţuri şi, foarte repede, deşeurile erau ejectate cu un jet de aer printre dinţi. Alături de cele două fetişcane, mai spărgea seminţe şi mama lor. Ba nici tatăl, respectiv soţul, n-a rămas impasibil. Imaginaţi-vă patru guri sfîşiind seminţe de floarea-soarelui la doi metri de ochii şi urechea dvs. Acceptînd că părinţii pot fi prin definiţie blazaţi, revin la cele două fete, altfel atît de promiţătoare: nici una dintre ele nu părea a se gîndi vreo clipă că cineva dintre cei de-aproape ar fi putut fi - cum să spun? - surprins de fapta gurii lor. Fetele spărgeau seminţe cu un calm angelic şi cu un spor draconic. Cum ex-Securitatea ne va scuipa în cap cojile dosarelor CNSAS. Pe urmele acestor de altfel drăguţe tinere prost-crescute de pe plajă, tot în România se ridică, şi tot scuipată printre dinţi, vocea unor spărgători de coji de adevăr care vor să pună pe plaja lată a Internetului dosarele fostei Securităţi. În mintea acestor justiţiari, asta e soluţia unor decenii de împilări! Ei cred că Internetul e o chestie ce transformă tot ceea ce apare pe www. - hocus-pocus! - în tezaur public. Prinzi o filă de dosar, şpriuşti, o scuipi pe Internet, iar ea devine cu-atît mai adevărată cu cît e mai răspîndită. Aşa cum politrucii de ieri plasau gazete de perete la răspîntiile uliţelor, tot aşa ultratransparenţii de azi vor să plaseze dosarele în nodurile spaţiului digital. Aceasta va fi victoria postumă a ex-Securităţii: oceanul de mizerii strînse în dosarele ei se va revărsa "democratic" peste societatea românească, maculînd uniform pe toţi cei trăitori altădată. Să nu vă imaginaţi că în textele de la Secu se aflau numai secrete de stat, fapte de vitejie ale disidenţilor sau megadelaţiuni. Nu. De acolo vom putea afla - dacă la atîta ne va duce capul - ce avorturi au făcut acum 25 de ani unele dintre bunicile de azi, şi eventual la care dintre doctori. Vom afla detalii despre presupusele amante ale unor angajaţi ai teatrelor sau televiziunii. Vom afla care fost om politic s-a ţinut cu care fostă cîntăreaţă de muzică populară. Vom afla care au fost, cu o uşoară probabilitate, amanţii unor poetese, ale unor şefe de aprozar sau ale unor secretare de partid. Unii vor spune că da, asta vrem. În acest caz, curiozitatea naţională - dacă de atît e demnă - va fi servită. Tot trecutul ultimilor 50 de ani va deveni o uriaşă pagină a 5-a a scandalului de gang, iar bîrfa de altădată - atent notată de scribii securişti - va împrospăta bîrfa noastră de azi. Abia astfel - punînd aceste mizerii pe Internet - vom aduce ex-Securităţii un suprem elogiu. Trecutul nostru fi-va tabloidizat, iar descrierea lumii de azi va fi făcută cu ordurile cuprinse în paginile Poliţiei politice de ieri. Jurnalul lui Gheorghe Ursu, al Doinei Cornea sau al Monicăi Lovinescu încă nu-s pe net. În schimb, publicînd brute foile Securităţii, vom face din Poliţia politică a lui Ceauşescu cronicarul suprem al trecutului nostru! Decît o Securitate care să ne scuipe seminţe de scandal în capul nostru tembelizat de-atîta transparenţă, poate-i de preferat o perspectivă fără detalii, dar credibilă, asupra celor realmente vinovaţi de ceea ce am trăit. La noi, încă mai sînt oameni ce confundă transparenţa cu decenţa. Acestora - şi celor în genere interesaţi - mă văd nevoit să le atrag bărbăteşte atenţia că, deseori, pe plajele lumii, ochiul se cam satură de explicitul chiloţeilor tanga şi ajunge să tînjească după abia sugeratul din cuta unei fuste.
