Tran┼čeele r─âzboiului lingvistic

Publicat în Dilema Veche nr. 469 din 7 - 13 februarie 2013
O povestire cu tîlc jpeg

Deschideam s─âpt─âm├«na trecut─â ÔÇô e drept, mai cur├«nd jocular ÔÇô o discu┼úie asupra tensiunilor lingvistice mondiale, care, de altfel, ar trebui s─â fie foarte serioas─â. Ne-am obi┼čnuit cu to┼úii, pe parcursul ultimei jum─ât─â┼úi de secol, s─â vorbim despre un antagonism cultural ┼či lingvistic anglo-francez, de┼či adev─ârata confruntare (de ordin mentalitar) se duce, ├«n fond, ├«ntre americanitate ┼či... restul lumii. Mult dezb─âtuta ÔÇ×globalizareÔÇť reprezint─â, ├«n ultim─â instan┼ú─â, limbajul (cultural) al Lumii Noi, transferat la scar─â planetar─â. Cred c─â discutarea ra┼úiunilor istorice ale acestei situa┼úii ar fi un proces analitic extrem de complex, merg├«nd de la sondarea mecanismelor economice (┼či a felului ├«n care ele impun suprema┼úia politic─â) p├«n─â la fluctua┼úia ÔÇ×cre┼čterilorÔÇť ┼či ÔÇ×descre┼čterilorÔÇť unei na┼úiuni date, de-a lungul istoriei. Cert r─âm├«ne faptul c─â franceza (├«n postur─â de civiliza┼úie, dar ┼či de limb─â), al─âturi de alte (numeroase) culturi, se afl─â ast─âzi ├«n umbra englezei (ca exponent al americanit─â┼úii), f─âr─â mari ┼čanse de a-┼či redresa pozi┼úia ├«n viitor (un sondaj recent, f─âcut printre europeni, arat─â c─â 60% dintre ei agreeaz─â ideea ca engleza s─â devin─â limb─â oficial─â planetar─â, ├«n condi┼úiile ├«n care Uniunea European─â ÔÇô ai c─ârei cet─â┼úeni, iat─â, se pronun┼ú─â majoritar, ├«n acest fel ÔÇô se vrea a fi o contrabalansare politico-economic─â la impactul nimicitor al Lumii Noi asupra... Vechiului Continent!).

Probabil c─â deplasarea centrului de greutate c─âtre francez─â, ├«n lupta cultural─â dus─â actualmente cu engleza (┼či nu spre spaniol─â, de exemplu, care r─âm├«ne o limb─â mai r─âsp├«ndit─â dec├«t franceza!), se na┼čte din prestigiul tradi┼úional al celei dint├«i. Engleza ├«ns─â┼či a ├«mprumutat, ├«n vremurile de glorie ale francezei, multe cuvinte (r─âmase ┼či ast─âzi ├«n vocabularul s─âu) din bagajul lingvistic al cuceritorilor normanzi, pentru simplul motiv c─â folosirea acestor cuvinte (chiar atunci c├«nd ele existau ├«n variant─â saxon─â) era un semn de distinc┼úie social─â. ├Än plus, Fran┼úa duce ast─âzi ÔÇô ├«n modul cel mai consecvent ÔÇô o b─ât─âlie cultural─â ├«mpotriva englezei, ├«ncerc├«nd chiar exercitarea unui control legislativ asupra intr─ârii no┼úiunilor anglofone ├«n limba na┼úional─â. ├Än 1986, pre┼čedintele francez ├«n exerci┼úiu, Fran├žois Mitterrand, a declarat f─âr─â echivoc faptul c─â ÔÇ×Fran┼úa se afl─â ├«n r─âzboi deschis cu anglo-saxonaÔÇť. Conform statisticilor (v. Bill Bryson ÔÇô Mother Tongue), Fran┼úa avea deja antecedente ├«n aceast─â privin┼ú─â la timpul c├«nd Mitterrand ├«┼či ar─âta ostilitatea fa┼ú─â de anglofonie. Aminteam, ├«n articolul precedent, c├«teva m─âsuri legislative franceze, destul de curioase, de... ordin lingvistic. Din 1911, func┼úioneaz─â ├«n Fran┼úa o Lege ├«mpotriva adopt─ârii termenilor str─âini ├«n limb─â, iar, ├«n 1970, a fost ├«nfiin┼úat─â o Comisie a Terminologiilor. ├Än 1975, se elaboreaz─â o Lege de Stat numit─â Men┼úinerea Purit─â┼úii Limbii Franceze, conform c─âreia preluarea ÔÇ×anglicismelorÔÇť trebuie pedepsit─â cu amenzi ustur─âtoare. ├Än 1984, se creeaz─â, tot aici, Comisariatul General al Limbii Franceze. ├Än plus, Academia Francez─â ├«ntocme┼čte anual liste de cuvinte interzise uzului ┼čcolar, iar anumite regulamente de ordine interioar─â nu permit Radioului ┼či Televiziunii difuzarea emisiunilor/spectacolelor/filmelor de produc┼úie american─â ├«ntr-un procent mai mare de 40%.

Rezultatele par ├«ns─â mai degrab─â descump─ânitoare. Bill Bryson observ─â (├«n cartea amintit─â) c─â anumite no┼úiuni tind s─â devin─â comice (aminti┼úi-v─â, spre exemplu, de ÔÇ×g├«t-leg─âulÔÇť, ÔÇ×nas-┼čterg─âulÔÇť, ÔÇ×de perete frec─âtoriulÔÇť, ÔÇ×de sine mi┼čc─âtoriulÔÇť, ÔÇ×stel─âm├«ntulÔÇť ┼č.a. propuse de c─âtre puri┼čtii rom├óni ca echivalente ale intolerabilelor neologisme ÔÇ×cravat─âÔÇť, ÔÇ×batist─âÔÇť, ÔÇ×chibritÔÇť, ÔÇ×automobilÔÇť sau ÔÇ×astronomieÔÇť; ca s─â nu mai men┼úionez sugestia lor ca diferen┼úa ÔÇ×singular-pluralÔÇť s─â fie redat─â prin neao┼ča opozi┼úie ÔÇ×singure┼ú-multure┼úÔÇť). ├Än loc de hamburger, francezii spun steak hach├ę, simpatica ÔÇ×ciung─âÔÇť (chewing-gum) a devenit, pentru ei, p├óte ├á m├ócher, iar pipeline (conduct─â) ÔÇô ol├ęduc. Oripila┼úi de ciud─â┼úeniile lexicale ap─ârute ├«n limb─â, chiar jurnali┼čtii de la Le Monde au propus, sarcastic, la un moment dat, schimbarea tuturor cuvintelor engleze┼čti ├«n corespondente fran┼úuze┼čti. Tradi┼úionalul sandwich ar fi devenit, astfel, deux morceaux de pain avec quelque chose au milieu.

Situa┼úia distreaz─â, ├«ntruc├«t statisticile mondiale r─âm├«n necru┼ú─âtoare: dou─â treimi dintre publica┼úiile ┼čtiin┼úifice ale lumii apar ├«n englez─â, coresponden┼úa interna┼úional─â este redactat─â ├«n englez─â, ├«n procent de 75%, cele mai mari re┼úele planetare de televiziune s├«nt americane, canadiene sau britanice. Francezii ├«n┼či┼či spun frecvent le snob, le biftek, le self-made man, a┼ča cum englezii ziceau ├«n trecut, cu aer aristocratic, mer├ži, au contraire, force majeure, ├á la mode etc. Aidoma rom├ónului (postmodern), francezul (postindustrial) are ├«n bagajul lexical zilnic no┼úiunile de rockstar, top-model, horror, floppy, computer, hard disk, mouse, e-mail, zoom, home-video etc. El pleac─â ├«n le week-end, oprindu-se ├«n le camping. Ascult─â le compact disc, le rock, le jazz, le blues ┼či chiar le heavy metal. Nu o dat─â merge la le pub, unde bea un scotch, un gin ori un cocktail. La televizor prive┼čte un western sau, la bun─â dispozi┼úie, un striptease, c├«nd, desigur, nu prefer─â s─â lectureze un best-seller. Cel pu┼úin deocamdat─â, ÔÇ×franglezaÔÇť (c─âreia entuzia┼čtii i-au inventat un vocabular ┼či chiar o gramatic─â!) pare o utopie. Dac─â exist─â un limbaj universal, acesta apar┼úine, ast─âzi, ├«n exclusivitate englezei.

Codrin Liviu Cu┼úitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universit─â┼úii din Ia┼či (Catedra de Englez─â). Cea mai recent─â carte publicat─â: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii au votat Destina┼úia Turistic─â a anului 2022. Ora┼čul care a c├ó┼čtigat marele titlu
Capitala Moldovei a c├ó┼čtigat premiul publicului, rom├ónii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Bra┼čovului.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.