Toți oamenii lui Napoleon

Publicat în Dilema Veche nr. 770 din 22-28 noiembrie 2018
Toți oamenii lui Napoleon jpeg

Cele mai importante orașe alese de Napoleon ca puncte de trecere, odată începută retragerea de la Moscova (octombrie 1812), au fost Wilna și Königsberg. În amîndouă au fost descoperite recent, în săpături legate de lucrări de construcție oarecare, morminte comune ale Grande Armée. În ele erau mii de schelete de soldați și mii de nasturi metalici de la uniforme. Nasturi, nasturi, nasturi.

Napoleon a adus în Rusia cam jumătate de milion de soldați. La Moscova au ajuns, în septembrie 1812, 100.000. După o mie de kilometri de marș înapoi, 70.000 au intrat, la începutul lui decembrie 1812, în Wilna (azi Vilnius, în Lituania). Acolo, după frig și foame, au murit de tifos în nici două săptămîni încă 30.000 de oameni. Napoleon nu e de față. Cînd trupele pleacă din Vilnius, el deja intră în Paris, la 2000 km depărtare. Rușii lui Kutuzov au fost nevoiți să înmormînteze toate cadavrele. O parte din ele le-au pus în sistemul de tranșee creat de francezi în vara aceluiași an. Unul din aceste locuri a fost descoperit de săpăturile franco-lituaniene din 2001, pe locul fostelor barăci ale armatei sovietice. La 2 m adîncime au apărut deodată oasele, într-o tranșee cu secțiune în formă de V, de cam 40 m x 10 m. S-a săpat în mare grabă, sub presiunea firmei de construcții. Într-o lună, au fost scoase scheletele a cel puțin 3269 de soldați (7 corpuri/m2). Desenele arheologice s-au făcut computerizat, după poze, prin fotogrametrie. Prin nasturii de alamă sau de cositor care poartă numărul regimentelor sînt atestate acolo 40 de regimente, mai ales de infanterie de linie (ce alcătuia majoritatea armatei) și cavalerie, dar și garda imperială (nasturi cu acvilă). De vreme ce o jumătate din armată nici nu erau francezi, probabil și printre cei înmormîntați aici există mulți polonezi, nemți, italieni și alții (în orice caz, nimeni din populația locală, conform analizele cu izotopi de oxigen). Imensa majoritate a victimelor aveau 20 și ceva de ani – recruți noi. Cel mai tînăr dintre ei avea 15 ani. Soldații nu aveau răni de luptă, cum ar fi fracturi în curs de vindecare, exceptînd bineînțeles fracturile de marș, ale metatarsienelor. Cam o treime erau afectați de infecții transmise de păduchi, adică de febră de tranșee, și mai ales tifos. Toate scheletele analizate cu izotopi de azot arată că suferiseră îndelung de foame. Iar în Vilnius erau noaptea -30° C. Toți au fost îngropați în uniforme, dar fără arme. Din loc în loc mai apare o cataramă, o talpă de pantof, ghetre. Pe un craniu cu shako (nu se purta încă chipiu) apare o singură cocardă tricoloră din piele (albastru, roșu, alb, cu albul la exterior). Doi indivizi aveau dinții din față ciobiți de la ținut în gură pipa de ceramică. Mai important: cam treizeci de femei au fost identificate alături de soldații din groapa comună de la Vilnius. Din 1805, femeile erau în mod oficial personal auxiliar al armatei: vivandières/cantinières și blanchisseuses. Găteau, spălau și îngrijeau răniți, vindeau tutun, alcool și alte provizii. Nu există decît cuvinte de laudă despre ele în rapoartele vremii.

După zilele sinistre de la Vilnius, armata înjumătățită a mărșăluit încă zece zile pînă la Königsberg (în Prusia Orientală, azi Kaliningrad în enclava rusească din UE). Au ajuns acolo în ultimele zile din decembrie 1812, aducînd și patogenul tifosului. Nu mai erau pe teritoriu inamic (Prusia era, încă, un aliat), dar, cînd au plecat, la cîteva zile după Anul Nou 1813, au lăsat în urmă 12 gropi comune lîngă fortificațiile orașului. Cînd au fost descoperite în 2006, una din ele (3 x 5 m) a fost golită pe furiș de firma de construcție, pare-se, exact pe data de 14 iulie, ca să nu apară întîrzieri. Arheologii au putut lucra după intervenția ambasadei Franței. Cei 600 de oameni pierduți la Königsberg aveau multe amputări și traumatisme în curs de vindecare și au fost probabil adunați de prin spitalele unde i-a prins tifosul. În două dintre gropi apar și multe recipiente medicale și cîțiva nasturi civili. Procentul de femei e aici 6%, mai mult ca la Vilnius, probabil pentru că printre victimele epidemiei erau într-adevăr și civili. Majoritatea artefactelor găsite sînt tot nasturii: de la Garde Impériale și mai ales de la artileriști, dar și de la opt regimente de infanterie franceză, inclusiv de la cele care deja lăsaseră atîția oameni în urmă la Vilnius. Apar și nasturi de la trupele străine ale lui Napoleon – de la un regiment elvețian și unul olandez de infanterie, de la grenadieri și vînători din garda regală westfalică, de la un batalion italian. E poate ciudat că nu s-au găsit deloc nasturi de la cavaleriști. Pe de o parte, se știe din documente că acolo fusese încartiruită cavaleria westfalică. Pe de alta, multe din schelete prezintă tabloul tipic, din cîte înțeleg, al problemelor călăreților: contact patologic între capul femural și locașul lui din osul pelvic (acetabulum), fracturi de humerus, fracturi ale degetelor (de la frîie), traumatisme ale coloanei. Însă, practic, toți cavaleriștii lui Napoleon rămăseseră, în timpul retragerii, fără cai și poate mulți și fără uniformele originale.

Rapoartele despre gropile comune ale soldaților lui Napoleon, morți în 1812/1813 în Königsberg, sînt o lectură dificilă. Cred că și arheologii ar prefera să citească mai degrabă despre moartea liniștită a lui Kant tot acolo, cu doar nouă ani mai înainte. Și nu e ușor nici să citești despre înmormîntarea soldaților în tranșeele săpate tot de ei în Vilnius – tranșee care nu apucaseră să folosească la nimic altceva. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

Foto: Chełmiński, Napoleon întorcîndu-se din Moscova

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.