To╚Ťi oamenii lui Napoleon

Publicat în Dilema Veche nr. 770 din 22-28 noiembrie 2018
To╚Ťi oamenii lui Napoleon jpeg

Cele mai importante ora╚Öe alese de Napoleon ca puncte de trecere, odat─â ├«nceput─â retragerea de la Moscova (octombrie 1812), au fost Wilna ╚Öi K├Ânigsberg. ├Än am├«ndou─â au fost descoperite recent, ├«n s─âp─âturi legate de lucr─âri de construc╚Ťie oarecare, morminte comune ale Grande Arm├ęe. ├Än ele erau mii de schelete de solda╚Ťi ╚Öi mii de nasturi metalici de la uniforme. Nasturi, nasturi, nasturi.

Napoleon a adus ├«n Rusia cam jum─âtate de milion de solda╚Ťi. La Moscova au ajuns, ├«n septembrie 1812, 100.000. Dup─â o mie de kilometri de mar╚Ö ├«napoi, 70.000 au intrat, la ├«nceputul lui decembrie 1812, ├«n Wilna (azi Vilnius, ├«n Lituania). Acolo, dup─â frig ╚Öi foame, au murit de tifos ├«n nici dou─â s─âpt─âm├«ni ├«nc─â 30.000 de oameni. Napoleon nu e de fa╚Ť─â. C├«nd trupele pleac─â din Vilnius, el deja intr─â ├«n Paris, la 2000 km dep─ârtare. Ru╚Öii lui Kutuzov au fost nevoi╚Ťi s─â ├«nmorm├«nteze toate cadavrele. O parte din ele le-au pus ├«n sistemul de tran╚Öee creat de francezi ├«n vara aceluia╚Öi an. Unul din aceste locuri a fost descoperit de s─âp─âturile franco-lituaniene din 2001, pe locul fostelor bar─âci ale armatei sovietice. La 2 m ad├«ncime au ap─ârut deodat─â oasele, ├«ntr-o tran╚Öee cu sec╚Ťiune ├«n form─â de V, de cam 40 m x 10 m. S-a s─âpat ├«n mare grab─â, sub presiunea firmei de construc╚Ťii. ├Äntr-o lun─â, au fost scoase scheletele a cel pu╚Ťin 3269 de solda╚Ťi (7 corpuri/m2). Desenele arheologice s-au f─âcut computerizat, dup─â poze, prin fotogrametrie. Prin nasturii de alam─â sau de cositor care poart─â num─ârul regimentelor s├«nt atestate acolo 40 de regimente, mai ales de infanterie de linie (ce alc─âtuia majoritatea armatei) ╚Öi cavalerie, dar ╚Öi garda imperial─â (nasturi cu acvil─â). De vreme ce o jum─âtate din armat─â nici nu erau francezi, probabil ╚Öi printre cei ├«nmorm├«nta╚Ťi aici exist─â mul╚Ťi polonezi, nem╚Ťi, italieni ╚Öi al╚Ťii (├«n orice caz, nimeni din popula╚Ťia local─â, conform analizele cu izotopi de oxigen). Imensa majoritate a victimelor aveau 20 ╚Öi ceva de ani ÔÇô recru╚Ťi noi. Cel mai t├«n─âr dintre ei avea 15 ani. Solda╚Ťii nu aveau r─âni de lupt─â, cum ar fi fracturi ├«n curs de vindecare, except├«nd bine├«n╚Ťeles fracturile de mar╚Ö, ale metatarsienelor. Cam o treime erau afecta╚Ťi de infec╚Ťii transmise de p─âduchi, adic─â de febr─â de tran╚Öee, ╚Öi mai ales tifos. Toate scheletele analizate cu izotopi de azot arat─â c─â suferiser─â ├«ndelung de foame. Iar ├«n Vilnius erau noaptea -30┬░ C. To╚Ťi au fost ├«ngropa╚Ťi ├«n uniforme, dar f─âr─â arme. Din loc ├«n loc mai apare o cataram─â, o talp─â de pantof, ghetre. Pe un craniu cu shako (nu se purta ├«nc─â chipiu) apare o singur─â cocard─â tricolor─â din piele (albastru, ro╚Öu, alb, cu albul la exterior). Doi indivizi aveau din╚Ťii din fa╚Ť─â ciobi╚Ťi de la ╚Ťinut ├«n gur─â pipa de ceramic─â. Mai important: cam treizeci de femei au fost identificate al─âturi de solda╚Ťii din groapa comun─â de la Vilnius. Din 1805, femeile erau ├«n mod oficial personal auxiliar al armatei: vivandi├Ęres/cantini├Ęres ╚Öi blanchisseuses. G─âteau, sp─âlau ╚Öi ├«ngrijeau r─âni╚Ťi, vindeau tutun, alcool ╚Öi alte provizii. Nu exist─â dec├«t cuvinte de laud─â despre ele ├«n rapoartele vremii.

Dup─â zilele sinistre de la Vilnius, armata ├«njum─ât─â╚Ťit─â a m─âr╚Ö─âluit ├«nc─â zece zile p├«n─â la K├Ânigsberg (├«n Prusia Oriental─â, azi Kaliningrad ├«n enclava ruseasc─â din UE). Au ajuns acolo ├«n ultimele zile din decembrie 1812, aduc├«nd ╚Öi patogenul tifosului. Nu mai erau pe teritoriu inamic (Prusia era, ├«nc─â, un aliat), dar, c├«nd au plecat, la c├«teva zile dup─â Anul Nou 1813, au l─âsat ├«n urm─â 12 gropi comune l├«ng─â fortifica╚Ťiile ora╚Öului. C├«nd au fost descoperite ├«n 2006, una din ele (3 x 5 m) a fost golit─â pe furi╚Ö de firma de construc╚Ťie, pare-se, exact pe data de 14 iulie, ca s─â nu apar─â ├«nt├«rzieri. Arheologii au putut lucra dup─â interven╚Ťia ambasadei Fran╚Ťei. Cei 600 de oameni pierdu╚Ťi la K├Ânigsberg aveau multe amput─âri ╚Öi traumatisme ├«n curs de vindecare ╚Öi au fost probabil aduna╚Ťi de prin spitalele unde i-a prins tifosul. ├Än dou─â dintre gropi apar ╚Öi multe recipiente medicale ╚Öi c├«╚Ťiva nasturi civili. Procentul de femei e aici 6%, mai mult ca la Vilnius, probabil pentru c─â printre victimele epidemiei erau ├«ntr-adev─âr ╚Öi civili. Majoritatea artefactelor g─âsite s├«nt tot nasturii: de la Garde Imp├ęriale ╚Öi mai ales de la artileri╚Öti, dar ╚Öi de la opt regimente de infanterie francez─â, inclusiv de la cele care deja l─âsaser─â at├«╚Ťia oameni ├«n urm─â la Vilnius. Apar ╚Öi nasturi de la trupele str─âine ale lui Napoleon ÔÇô de la un regiment elve╚Ťian ╚Öi unul olandez de infanterie, de la grenadieri ╚Öi v├«n─âtori din garda regal─â westfalic─â, de la un batalion italian. E poate ciudat c─â nu s-au g─âsit deloc nasturi de la cavaleri╚Öti. Pe de o parte, se ╚Ötie din documente c─â acolo fusese ├«ncartiruit─â cavaleria westfalic─â. Pe de alta, multe din schelete prezint─â tabloul tipic, din c├«te ├«n╚Ťeleg, al problemelor c─âl─âre╚Ťilor: contact patologic ├«ntre capul femural ╚Öi loca╚Öul lui din osul pelvic (acetabulum), fracturi de humerus, fracturi ale degetelor (de la fr├«ie), traumatisme ale coloanei. ├Äns─â, practic, to╚Ťi cavaleri╚Ötii lui Napoleon r─âm─âseser─â, ├«n timpul retragerii, f─âr─â cai ╚Öi poate mul╚Ťi ╚Öi f─âr─â uniformele originale.

Rapoartele despre gropile comune ale solda╚Ťilor lui Napoleon, mor╚Ťi ├«n 1812/1813 ├«n K├Ânigsberg, s├«nt o lectur─â dificil─â. Cred c─â ╚Öi arheologii ar prefera s─â citeasc─â mai degrab─â despre moartea lini╚Ötit─â a lui Kant tot acolo, cu doar nou─â ani mai ├«nainte. ╚śi nu e u╚Öor nici s─â cite╚Öti despre ├«nmorm├«ntarea solda╚Ťilor ├«n tran╚Öeele s─âpate tot de ei ├«n Vilnius ÔÇô tran╚Öee care nu apucaser─â s─â foloseasc─â la nimic altceva. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

Foto: Che┼émi┼äski, Napoleon ├«ntorc├«ndu-se din Moscova

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.