Tot despre bunul samaritean

Publicat în Dilema Veche nr. 503 din 3-9 octombrie 2013
Alte confuzii jpeg

Scriam săptămîna trecută, la această rubrică, despre caznele bunului samaritean şi mi-am amintit de un text mai vechi de-al lui Andrei Pleşu, intitulat Despre bunătate. Spunea acolo autorul că a fi bun, pe meleagurile carpato-danubiene ale prezentului, este practic o cvasiimposibilitate. Problema vine direct din mentalul colectiv. La noi, „toate talentele sînt mai mult preţuite decît bunătatea“. A face răul devine aproape o obligaţie în conduita publică, bunătatea trecînd, tot mai des, „drept o specie a prostiei“. Nici măcar nu ne referim la „bunătatea ca ideologie“, ci la „simpla capacitate de a recunoaşte binele acolo unde el există şi de a face binele ori de cîte ori îţi stă în putinţă.“ Precizează domnul Pleşu: „Construieşte cineva o instituţie? Trebuie demolat. Se publică un autor român în străinătate? Trebuie umblat la dedesubturi jegoase. Totul trebuie pus într-o lumină putridă, totul trebuie redus la motivaţii impure. Trăim într-o ţară în care hărnicia şi creativitatea, stricta determinare de a face ceva bun sînt, din plecare, vinovate. Se găsesc oricînd cohorte de netrebnici care să dea cu piatra. Tot soiul de derbedei paranoici şi sterili capătă brusc, dacă ştiu să înjure pe cine trebuie, mai multă credibilitate decît omul cuminte şi merituos.“ Nici măcar nu se mai cercetează nimic, aş îndrăzni să adaug, ci se condamnă irevocabil, dintr-o suflare, pe baza unui simplu zvon. În România, s-a ajuns în situaţia neverosimilă de a stigmatiza nu doar gestul caritabil, ci şi elementara atitudine prietenoasă. În ochii multora – atinşi de paranoia colectivă a ticăloşiei ca mod de viaţă – bunătatea nici nu există, de fapt, aparenţa sa ascunzînd fie o natură versatilă, de nemernic de clasă (dedat adică la tehnicile ipocrite ale dedublării şi, de aceea, mai periculos decît răuvoitorul rudimentar), fie una de pervers (ipochimen tarat, carevasăzică, obsedat de extragerea plăcerilor bolnave din exerciţiul meschinăriei publice). A-ţi asuma totuşi postura cumsecădeniei, a fi bun deci şi, implicit, (a fi) împotriva convenţiilor comunitare implică, pînă la urmă, riscuri incomensurabile, bunătatea dezvăluindu-se ultimativ ca un teritoriu al pericolelor vitale.

Suspiciunea de „prostie“ – amintită de Andrei Pleşu – e, să recunoaştem, cel mai benign dintre riscuri. Experimentul „bunătăţii“ pune în joc, la noi, însăşi identitatea socială a „experimentatorului“, integritatea lui psihică şi, nu în ultimul rînd, cea fizică. Răutatea rămîne un cod de acceptare şi recunoaştere reciprocă, în interiorul universului construit pe corupţie şi violenţă; bunătatea, prin contrast, se dovedeşte o formă de alienare, o variantă de patologie socială. Ticălosul are sprijinul şi votul multitudinii, generosul numai (eventual!) strîngerea de mînă fugară şi privirea solidară a vreunui alt „marginal“ prelins, conspirativ, pe lîngă zidurile periferice (povestea, semnificativ, un scriitor contemporan că, dacă i se întîmplă să comită vreo eroare informaţională ori interpretativă, în articolele lui, o armată de cîrcotaşi publică zeci de pagini vituperante, cerînd oprobriul public asupra autorului, dar, dacă, dimpotrivă, nimereşte o observaţie strălucită într-un comentariu, tăcerea alterităţii este aproape totală, fiind „tulburată“, cel mult, de cîte un telefon privat, de apreciere – lapidar însă şi stingher, de parcă ar fi ceva ilegal). Desigur, ştim deja cu toţii că nici o faptă bună nu rămîne nepedepsită, dar sancţiunile depăşesc uneori, la noi, chiar şi limitele riguros-obiective ale talionului. Cu alte cuvinte, poţi înţelege relativ repede că, pentru un act de caritate, beneficiarul bunătăţii îşi pedepseşte binefăcătorul, uitînd să mai fie recunoscător. Se află, în fibra adîncă, reptiliană, a umanităţii, o disponibilitate de a fi ingrat. Totuşi, cînd ingratitudinea se transformă în ură maladivă – aşa cum, în România, pare să se fi instaurat un obicei –, ieşim din tiparul unanim acceptat, al „răutăţii internaţionale“ aşa-zicînd, şi devenim, ca de atîtea ori în istorie, singulari. Aici, generosul nu trebuie doar desconsiderat, ci, cît mai rapid şi cît mai brutal posibil, lichidat.

Cu toate acestea, mai grav decît orice altceva, în examenul clinic al „bunătăţii româneşti“, găsesc deteriorarea completă (dispariţia, în fond) a „antenelor“ pentru detectarea fenomenului în discuţie. Cei mai mulţi dintre compatrioţii noştri nu mai înţeleg bunătatea şi, prin urmare, nici nu o mai percep. Românul actual se instaurează în răutate (cu tot ceea ce ea înseamnă: de la corupţie şi minciună, pînă la agresivitate şi grosolănie) ca în formula sa umană primordială, pierzîndu-şi orice sensibilitate pentru starea opusă. Bunătatea ar funcţiona aici ca un exotism naiv, dacă nu ar fi, mai întîi, un excentrism grotesc. Faci binele compatriotului întunecat la faţă precum un călău, iar el te priveşte ameninţător. Îl mîngîi pe cap, iar el dă să muşte ca un cîine sălbăticit. Încerci să-l iei de după umeri, cu gentileţe, iar el se retrage mîrîind îndrăcit. În sfîrşit, vrei să-l abordezi cu duhul blîndeţii, iar el te scuipă în obraz. Abia cînd, exasperat, îi vei trage un cap sănătos în gură, vei avea şansa să-l observi zîmbindu-ţi, cu sîngele şiroindu-i pe buze, trezit parcă dintr-un somn adînc: „Aaa, şefu’, mata erai! Scuză-mă! Nu te-am recunoscut!“ 

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

banner sofia vicoveanca png
10 lei și o lecție de viață. Gestul unui om simplu ce a impresionat-o pe Sofia Vicoveanca. Totul s-a întâmplat la un spectacol: „Sunt lucruri la care țin foarte mult”
Într-o lume în care gesturile mici par tot mai rare, Sofia Vicoveanca, una dintre cele mai iubite și respectate artiste din România, a oferit publicului o lecție de modestie, recunoștință și umanitate. Într-un moment sincer și profund, artista a povestit o întâmplare care i-a rămas adânc întipărită
zurich elvetia shutterstock
Unde se simt cel mai bine românii plecați în străinătate: „Cochetez cu ideea asta de mai bine de 10 ani”
România este țara din care au plecat cei mai mulți oameni, după Siria, iar exodul pare să continue. Peste 4 milioane de români s-au stabilit în străinătate, iar alții ar vrea să-i urmeze. Printre cei interesați se află și mulți tineri din clasa medie, dar și multe persoane cu venituri reduse.
Cetatea Devei la inaugurarea telecabinei  Foto Daniel Guță (137) jpg
Mare cetate medievală, cu telecabină defectă, după o investiție de patru milioane de euro
Timp de mai bine de un an de la punerea sa în funcțiune, noua telecabină a Cetății medievale a Devei a rămas, cel mai adesea, nefolosită. Investiția a costat patru milioane de euro și a stârnit numeroase controverse, atât prin costurile sale, cât și prin starea ei.
utilaj agricol, camp, agricultura   foto pixabay jpg
Planta veche de 800 de ani pe care nimeni nu vrea să o cultive. Un kilogram se vinde cu sute de euro
Este o plantă despre care fiecare dintre noi a auzit până acum. Deja nu mai este un secret pentru nimeni faptul că ea este foarte benefică pentru sănătate. Însă, un detaliu la care poate că nu mulți dintre noi ne-am gândit este faptul că ea este și foarte profitabilă.
susținători nicușor în stradă FOTO Facebook Cătălin Urdoi jpg
Cum unim cele două Românii. Sociolog: „Să nu creadă cineva că s-a câștigat războiul. S-a câștigat doar o bătălie”
Peste 5,3 milioane de români care au acordat votul lor candidatului suveranist George Simion simt dezamăgire după rezultatul alegerilor de duminică. A învins tabăra pro-Europa, însă este doar o victorie de etapă, atrage atenția sociologul Gelu Duminică.
Blocuri bucuresti - infrastructura -trafic - imobiliare FOTO  Inquam Photos / George Călin
Piaţa imobiliară, în declin: Românii au cumpărat cu 18% mai puţine locuinţe decât în urmă cu un an
Piaţa imobiliară pare să fie într-un declin accentuat, numărul imobilelor cumpărate în aprilie la nivel național fiind cu18% mai mic decât în urmă cu un an, scădere determinată în special de piața din București, unde au avut loc aproape 3.400 de tranzacții, cu 28% mai puțin decât în aprilie 2024.
Barbat somn FOTO Shutterstock
Ce alimente sănătoase nu este bine să consumi niciodată înainte de culcare. Pot crește riscul de reflux și cancer esofagian
Un gest aparent inofensiv făcut înainte de culcare ar putea avea consecințe grave asupra sănătății, avertizează nutriționiștii.
ChatGPT FOTO Shutterstock jpg
Cum „vede” ChatGPT economia României. Care sunt principalele probleme și ce soluții propune
ChatGPT este una dintre cele mai avansate tehnologii de inteligență artificială disponibile astăzi. Dezvoltat de OpenAI, acest chatbot inteligent a revoluționat modul în care oamenii interacționează cu computerele și tehnologia în general.
ana aslan
20 mai: Ziua în care a murit Ana Aslan, medicul genial care a descoperit vitamina H3 şi a înfiinţat primul institut de geriatrie din lume
Pe 20 mai, în anul 325, s-a deschis oficial Primul conciliu de la Niceea. În aceeași zi, în 1940, la Auschwitz au sosit primii prizonieri, iar în 1990 au avut loc primele alegeri în România postcomunistă. 20 mai este și ziua în care a murit Ana Aslan, medicul genial care a descoperit vitamina H3.