Tortura se ├«ntoarce acas─â, mul┼úumim, domnule pre┼čedinte!

Publicat în Dilema Veche nr. 97 din 24 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

C├«nd Statele Unite aveau o politic─â extern─â care ├«ngloba drepturile omului, toat─â lumea ne iubea. Eram iubi┼úi peste tot ├«n Europa de Est, unde disiden┼úii politici erau b─âga┼úi la pu┼čc─ârie ┼či tortura┼úi de poli┼úiile politice comuniste. Modul ├«n care noi am ap─ârat drepturile omului ├«n Europa de Est a determinat c─âderea "imperiului r─âului", nu cursa ├«narm─ârilor lansat─â de Ronald Reagan ├«mpotriva URSS. Fieful comunist s-a pr─âbu┼čit ├«n sine din cauza modului ├«nfior─âtor ├«n care guvernele ├«┼či tratau cet─â┼úenii. Noi le-am dat acestor oameni speran┼úa ├«n eliberarea de sub opresiune ┼či ei ne-au crezut. C├«nd Bill Clinton a "decuplat" oficial politica extern─â de drepturile omului, a spus lumii ├«ntregi c─â China ┼či Arabia Saudit─â ├«┼či pot vedea lini┼čtite de treab─â, s─â-┼či bage cet─â┼úenii la ├«nchisoare ┼či s─â-i tortureze, c─â noi nu ne b─âg─âm. A da prioritate, ├«n mod oficial, afacerilor, ├«n fa┼úa drepturilor omului, a fost primul pas pe calea tr─âd─ârii idealurilor americane pentru care oamenii ne iubeau c├«ndva. Cei din Europa de Est au continuat s─â ne iubeasc─â ┼či dup─â c─âderea Zidului Berlinului, pentru c─â ├«nc─â vedeau ├«n noi ap─âr─âtorii drepturilor fundamentale ale omului. Rom├ónia, de exemplu, este unul dintre cei mai buni prieteni ai Americii, de la 1989 ├«ncoace; a fost al─âturi de noi ├«n Irak, ├«n ciuda dezacordului unora dintre vecinii ┼či alia┼úii ei europeni. ├Än fostele republici sovietice, ├«n special ├«n Ucraina, Statele Unite s├«nt sprijinite ┼či admirate din cauza trecutului lor de cavaleri ai drepturilor omului. Nimeni din Europa r─âs─âritean─â sau din fosta URSS nu pare s─â fi auzit c─â politica extern─â american─â a fost "deta┼čat─â" de drepturile omului. Dar c├«nd George W. Bush a ridicat ├«n sl─âvi ceea ce el a numit "noua Europ─â", el n-a l─âudat ┼ú─ârile de cur├«nd eliberate de sub "imperiul r─âului" pentru Constitu┼úiile lor liberale ┼či legile care pedepsesc abuzul ├«mpotriva drepturilor omului (care au avut ca model, ├«nt├«mpl─âtor, legisla┼úia american─â), ci pentru sprijinul lor ├«n aventura irakian─â. Le-a l─âudat pentru c─â au crezut ├«n ceea ce s-a dovedit a fi o mare minciun─â. ┼×i iat─â c─â vine darea ├«n vileag - Noua Scurgere de informa┼úii! - cum c─â Statele Unite ar fi creat ├«n Europa de Est lag─âre de tortur─â pentru terori┼čtii captura┼úi. Dac─â e adev─ârat e ├«nsp─âim├«nt─âtor. Dac─â e adev─ârat, nu numai c─â Statele Unite nu mai au nici un interes pentru drepturile omului ├«n afara grani┼úelor lor, dar ne ┼či viol─âm, cu bun─â ┼čtiin┼ú─â, propriile principii privind demnitatea uman─â, chiar ├«n locurile unde acestea au ├«nsemnat cel mai mult. S─â-┼či fi plasat ga┼čca lui Bush lag─ârele de tortur─â ├«n Europa de Est ca s─â le dea o slujb─â tor┼úionarilor fostei poli┼úii secrete a comuni┼čtilor? ─éia vedeau meserie, t─âticu', ┼či mai r─âm─âseser─â ┼či ┼čomeri. Pentru tot restul lumii, ga┼čca la putere pare a fi hot─âr├«t─â s─â duc─â de r├«p─â ┼či ultima f─âr├«mi┼ú─â din capitalul de bun─â-credin┼ú─â dob├«ndit de la sf├«r┼čitul r─âzboiului rece, un capital care ┼úine deja de trecut, ca ┼či excedentele bugetare din anii '90. C├«nd nimeni nu ne va mai iubi, ne vom mai reaminti, m─âcar noi ├«n┼čine, principiile dintru ├«nceput ale Americii? Sau o s─â le punem la p─âstrat, dimpreun─â cu tortura, numai ├«n amintirile est-europenilor?

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.