Titluri academice

Publicat în Dilema Veche nr. 529 din 3-9 aprilie 2014
Alte confuzii jpeg

Sfîrşitul anilor ’80 a adus titlurile academice în pragul derizoriului. Tovarăşa Elena Ceauşescu avusese grijă să împingă lucrurile spre o astfel de direcţie. Cine mai avea ambiţia (plăcerea, inconştienţa, umorul) să-şi etaleze „titlul“, cînd incantaţia „academician doctor inginer, savant de renume mondial“ invada, atît de burlesc, spaţiul audio-vizual, îndemnîndu-te la depresie? E drept că şi titlurile se obţineau infernal de greu, pentru a nu ameninţa cumva atotcuprinzătoarea potenţă intelectuală a Primei Doamne din statul român. Promovările din universităţi se blocaseră, doctoratele deveniseră adevărate experimente sisifice, iar accesul la specializări, asociaţii şi noutăţi academice funcţiona ca pură utopie. După 1990, s-a sperat la o aşezare a lucrurilor şi, implicit, la o reabilitare a scărilor de valori. Mirajul a fost de scurtă durată. Penuria de „onoruri“ din ceauşism şi-a determinat reversul, creînd o stare de veritabilă inflaţie a „rangurilor“ frumos sunătoare. „Profii“, „confii“ şi „doctorii“ au apărut, abundent, pe toate hîrtiuţele, plăcuţele, CV-urile şi cărţile de vizită din instituţiile educaţionale. S-au creat complexe de inferioritate celor încă „neposesori“ de titulaturi bombastice. Dacă un absolvent de Medicină căpăta un job în afara domeniului lui de expertiză, semna, obligatoriu, cu abrevierea iniţială „dr.“. La fel profesorii (cu „prof.“), inginerii (cu „ing.“) şi economiştii (cu „ec.“). Cel mai tare mă distrau atunci anunţurile periodice de pe uşa blocului în care stăteam: „Locatarii sînt rugaţi să participe la şedinţa din data de ..., la ora de ..., cu următoarea ordine de zi – punctul de amplasare a ghenei ecologice de gunoi. Semnat, preşedinte asociaţie, ing. Brînză Prinţesa.“ Nu neg că îmi plăceau şi afişele electorale: „Votaţi, pe lista CJ, pentru doctor dr. Ixulescu, reputat medic, doctor în ştiinţe medicale! Doar aşa cartierul dumneavoastră va respira sănătos.“ Ori: „Votează prof. ing. ec. dr. Igreculescu! Ai nevoie de specialişti care să te reprezinte în Parlamentul României.“ Mult însă m-a impresionat, la timpul respectiv, trebuie să recunosc, găselniţa prin care se „oficializa“ stagiul doctoral – abrevierea „drd.“ (pentru calitatea de doctorand). Aşa s-au iţit teribilele „identităţi“ universitare de prep. univ. drd., asist. univ. drd., lect. univ. drd. şi chiar  simplu drd. (pe care jurişti, politicieni sau funcţionari intraţi în funcţii importante de conducere, administraţie şi reprezentare nu şi-o puteau refuza cînd semnau). Eram o ţară de indivizi hipereducaţi, cu obsesia atenţionării alterităţii asupra vastei noastre calificări.

Inflaţia de onoruri şi-a generat, la rîndul ei, antagonismul. Oamenii şi-au pierdut încrederea în titluri. „Lectoratele“, „conferinţele“, „profesoratele“, „doctoratele“ şi alte apelative „ştiinţifice“ nu mai dau astăzi fiori nimănui. Le găseşti pretutindeni, de la Caracal la Tîrgu-Jiu, de la Mangalia la Crasna, de la Zărneşti la Bîlea Lac şi de la Săpînţa la Dorohoi. Au apărut alte curiozităţi de mai mare actualitate. Universitarii care îşi susţin abilitarea vor adăuga, negreşit, titulaturilor deja dobîndite şi silaba ab. Întrucît în mai multe instituţii de învăţămînt din ţară s-au introdus funcţiile de asistent/lector pe perioadă determinată (care coexistă, fatidic, cu cele de asistent/lector pe perioadă nedeterminată), curînd vor apărea semnături precedate de asist./lect. nedet. şi, respectiv, asist./lect. det., cei aparţinători primei categorii privindu-i pe cei din urmă ca Merţanu’ pe Loganu’, după cum ne spune un celebru vers pe care l-am preluat dintr-o excelentă analiză a manelismului autohton, făcută de domnul Vintilă Mihăilescu. Ce să mai vorbim despre cei care îşi dau două doctorate şi nu vor ezita să se intituleze dr. dr.? N-aş vrea totuşi să se creadă că am fi unici în lume. Au şi apusenii faliţii lor, care îşi încarcă pereţii birourilor, cărţile de vizită şi conturile de e-mail cu multiple „calificări“ şi „titluri“. Rămîn convins că gestul trădează exact contrariul, oriunde s-ar petrece. O persoană cu sentimente de culpabilitate ascunsă faţă de propriile competenţe se va agăţa întotdeauna de „titulaturi“, pentru autovalidare şi autolegitimare în grupul specialiştilor autentici. Ca atare, paradoxul recunoaşterii derivă tocmai din nemenţionarea titlului – compensată de onorabilitatea numelui în sine, nume eliberat de împopoţonări academice inadecvate. Întrebaţi-vă cum ar suna pentru dumneavoastră următoarele „construcţii“: Prof. univ. dr. Andrei Pleşu, Prof. univ. dr. Gabriel Liiceanu sau Prof. univ. dr. Mircea Cărtărescu? Cei în cauză au titlurile menţionate, dar, asociate numelor lor, parcă deranjează cumva membrana protectoare a timpanului. Un vecin a cărui fiică a fost admisă la doctorat mi-a mărturisit deunăzi că evenimentul l-a întristat mai mult decît l-a bucurat. „Am fost forţat“, mi-a spus, „să accept că fata s-a maturizat. Nu m-a mai lăsat să o alint ca în trecut. Zicea că nu mai cadrează cu statutul ei prezent. Aşadar, nu mai pot s-o numesc pisicuţa mea, maimuţica lui tata, iepuraşă mică şi veveriţuşcă dragă. S-a năruit un întreg univers în mine. Am îmbătrînit subit.“ Aş fi vrut să-l consolez, avertizîndu-l că există o soluţie: să-şi convingă fiica de soliditatea posturii sale socio-educaţionale, traductibile în felul următor – Pisi. maimu. iepur. veve. drd. Priponella Coşciugă. N-am îndrăznit. Acum regret. Indubitabil, n-ar fi fost o idee rea.

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

herro jpg
Un baschetbalist din NBA, absolvent al Universității din Kentucky, uluiește SUA cu teoriile sale: „Nu am fost niciodată pe Lună”
La 25 de ani, Tyler Herro este conducătorul de joc al formației de baschet Miami Heat, din NBA, capionatul nord-american.
Drumul expres Turda Tureni  Foto Prefetura județului Cluj (5) jpg
Primele orașe care scapă de traficul greu în 2025. Când vor fi deschise noile centuri ocolitoare
Cel puțin șase orașe din România vor scăpa în acest an de o mare parte din traficul greu, odată cu finalizarea lucrărilor la noile centuri rutiere și la porțiunile de drumuri expres din jurul lor: Turda, Biharia, Făgăraş, Zalău, Mizil și Comarnic.
image png
Obiceiurile zilnice care accelerează căderea părului și afectează scalpul fără să îți dai seama
De multe ori, pierderea părului nu este cauzată de factori genetici sau de afecțiuni medicale, ci de gesturi cotidiene aparent inofensive.
Pepeni  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) JPG
Dăbuleni, Sahara Olteniei unde cresc pepeni uriași. Cum a început povestea delicioaselor fructe ale verii
Povestea pepenilor din Dăbuleni a început în anii ‘60, când aceste plante au fost adaptate solului nisipos din regiunea sudică a României, cunoscută și sub numele de Sahara Olteniei. Astăzi, pepenii dulci și zemoși, cu productivitate ridicată, se numără printre cele mai faimoase culturi din Oltenia.
thassos foto pixabay
Prețurile din Grecia îi surprind pe români: La Năvodari e mai scump
Una dintre cele mai populare destinații de vară pentru români, Insula Thassos, atrage ca un magnet sute de mii de turiști anual. O mare parte dintre ei sunt chiar români, care se bucură de plajele prietenoase și de prețuri acceptabile, mai mici decât în România.
omleta pexels jpg
De ce trebuie să pui un cub de gheață în tigaie când faci omletă. Un secret folosit în restaurantele de top
Omleta este unul dintre cele mai simple și rapide preparate pe care le putem face, însă puțini știu că un mic truc poate transforma complet textura și gustul acesteia.
curent bani energie electrica
Eliminarea plafonării energiei. Povara scumpirilor va fi greu de dus pentru mulți români
Scumpirea energiei de la 1 iulie îi va dezechilibra financiar pe mulți români, în condițiile în care creșterile estimate de până la 130% pentru factura la energie înseamnă o povară în plus pentru bugetele lor.
marte 2 jpg
Viața pe Marte. Oamenii vor trăi în „oaze spațiale” uriașe pe Planeta Roșie în doar 15 ani, preconizează Agenția Spațială Europeană
Agenția Spațială Europeană anunță o viziune ambițioasă pentru anul 2040: habitate permanente pe Marte, tehnologie autonomă și infrastructuri construite direct în spațiu. În spatele entuziasmului, realitatea actuală arată însă un decalaj considerabil.
femeie tuns par shutterstock jpg
7 coafuri retro care sunt din nou „la modă” în 2025. Te vor face să pari cu 5 ani mai tânără
Moda revine întotdeauna în valuri, iar anul 2025 aduce în prim-plan coafuri retro ce te pot întineri instant și îți pot transforma complet look-ul.