Tineri studio┼či

Publicat în Dilema Veche nr. 263 din 2 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

O coleg─â de Catedr─â mi-a povestit recent o ├«nt├«mplare vesel─â din experien┼úa sa didactic─â a ultimilor ani. ┼óinea un curs de limb─â englez─â la Facultatea de Educa┼úie Fizic─â ┼či Sport ┼či, la prima ├«nt├«lnire cu studen┼úii, a intrat ├«ntr-un amfiteatru imens, ticsit cu o multitudine de centimetri de mas─â muscular─â ┼či cranii rase dup─â moda pustiurilor tibetane. La vederea tinerei domni┼úe "de englez─â", masa muscular─â s-a animat subit, emi┼ú├«nd icnete ┼či sughi┼úuri ce puteau trece, la rigoare, drept urale ┼či ova┼úii. Colega a avut un moment de inspira┼úie astral─â, care a salvat-o practic pentru tot restul semestrului. A ridicat m├«inile ├«n sl─âvi " precum ┼čefii de stat care salut─â mul┼úimea ├«n delir " ┼či a strigat din ad├«ncurile fiin┼úei, acoperind isteria furibund─â: "Copii, a┼úi intrat pe u┼ča principal─â a cl─âdirii atunci c├«nd a┼úi venit ├«ncoace?" "Daa!" " a r─âspuns un cor baritonal, nedumerit. "┼×i a┼úi v─âzut o pl─âcu┼ú─â neagr─â, dreptunghiular─â, lipit─â de zid, ├«n dreapta?" "Daa!" " a zumz─âit armata de atle┼úi, pe culmile excita┼úiei nervoase. "Ei bine, acolo scria, cu litere aurii, frumos rotunjite, ├«n limba rom├ón─â, Universitatea Al.I. Cuza. S─â ┼úine┼úi minte! Asta ├«nseamn─â c─â aici ne afl─âm la Universitate. La Universitate, st─âm cumin┼úi ├«n b─ânci ┼či facem lini┼čte. La stadion, strig─âm Ura ori Huo. La Universitate, nu. Deci, Universitate egal ciocuÔÇÖ mic. Stadion egal ciocuÔÇÖ mare. A┼úi ├«n┼úeles, pui┼čori?" "├Äng├«", s-a mai auzit, timid ┼či vag perceptibil, din mul┼úimea c─âzut─â, nea┼čteptat, ├«ntr-o t─âcere morm├«ntal─â. Acest gen de "dialog" profesor-student nu este singular ├«n zilele noastre ┼či nu se aplic─â exclusiv " cum a┼úi fi poate tenta┼úi s─â crede┼úi " facult─â┼úilor cu profil sportiv. Corpul studen┼úesc al Rom├óniei a ├«ncetat de mult s─â mai fie un grup de elit─â ┼či s-a transformat ├«ntr-o mul┼úime eterogen─â, preponderent degradat─â intelectual, la fel ca majoritatea compartimentelor a┼ča-zic├«nd "suprasegmentale" ale ┼ú─ârii ├«n care tr─âim. Motivele s├«nt multiple, dar dou─â dep─â┼česc, prin consisten┼ú─â, toate ra┼úiunile men┼úionatei degener─âri " p├«n─â la urm─â " culturale. Primul se leag─â de subfinan┼úarea cronic─â a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului postceau┼čist, fapt care a dus la nevoia universit─â┼úilor de a elimina tradi┼úionala admitere ┼či de a accepta orice individ de pe strad─â, dornic s─â intre ├«n tagma studen┼úeasc─â ┼či apt s─â pl─âteasc─â o sum─â (tax─â) modic─â anual─â ├«n schimbul "serviciului" eliber─ârii unei diplome de licen┼ú─â. Al doilea se refer─â la "generalizarea" (nescris─â doar!) a studiilor superioare ├«n Rom├ónia, prin constituirea (infla┼úionist─â!) a zeci de universit─â┼úi (particulare ┼či de stat) ├«n majoritatea c─âtunelor ┼ú─ârii. Ni┼čte statistici europene confirmau, de cur├«nd, o realitate ├«ngrijor─âtoare, pe care, personal, o b─ânuiam, de altfel, de mult─â vreme. Actualmente, Rom├ónia are cea mai mare cifr─â de studen┼úi de pe continent, ├«n raport, desigur, cu num─ârul popula┼úiei. Am devenit, cu alte cuvinte, un neam de intelectuali. Aproape c─â nu mai po┼úi s─â calci pe strad─â de team─â s─â nu strive┼čti vreo sinaps─â cu neuroni. ├Än urm─â cu vreo patru ani, c├«nd s-a discutat ┼či, ├«n cele din urm─â, adoptat (┼či la noi) fi┼ča de evaluare a cadrului didactic de c─âtre student, un profesor a pus, ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â public─â, o problem─â de nuan┼ú─â, la care eu (sus┼úin─âtor necondi┼úionat, dup─â model american, al ideii c─â studentul trebuie s─â dea, la r├«ndul s─âu, o not─â dasc─âlului), m─ârturisesc, nu m─â g├«ndisem. "Domnilor " a spus el la timpul respectiv ", nu m─â opun ├«n nici un fel acestei evalu─âri din partea studen┼úilor " evaluare necesar─â indubitabil ", dar m─â ├«ndoiesc sincer c─â mul┼úi dintre actualii mei discipoli au capacitatea intelectual─â de a face un asemenea lucru." Observa┼úia poate p─ârea dur─â, ├«ns─â cei cu experien┼úa amfiteatrelor contemporane o vor g─âsi perfect legitim─â. Ast─âzi tr─âim ├«ntr-un spa┼úiu academic populat cu personaje fundamental inadecvate, pentru care intrarea ├«ntr-o Universitate ar putea fi asem─ânat─â, prin exotismul ei, cu dansul unui cimpanzeu la Carnegie Hall. ├Ämi zicea, de pild─â, un amic cu ore la "Economice" " facultatea cu popula┼úia studen┼úeasc─â cea mai numeroas─â " c─â are frecvent, ├«n fa┼úa ochilor, s─âli-mamut, unde auditoriul este compus, predominant, din persoane f─âr─â exerci┼úiul elementar al petrecerii unui timp oarecare ├«ntr-un spa┼úiu ├«nchis. Acestora, c├«mpia natal─â, infinit─â, ├«mbinat─â maiestuos cu cerul la orizont, le lipse┼čte precum aerul. Stau cu c─âciulile (ori ┼čepcile) pe cap ├«n timpul cursului, crispa┼úi ┼či amenin┼ú─âtori, iar atunci c├«nd presiunea locului devine insuportabil─â o zbughesc pur ┼či simplu afar─â, ├«n chiar mijlocul expunerii profesorului, nel─âs├«nd r─âgazul vreunei explica┼úii. Povestirea nu m-a surprins, ├«ntruc├«t am v─âzut cu ochii mei amintita "neputin┼ú─â" psiho-somatic─â a unor studen┼úi de "tip nou" de a sta (numai!) ├«n Universitate. Vara trecut─â, am avut un examen interesant cu studen┼úii unei sec┼úii de la Alma Mater " Studii Europene, pe numele ei. Amfiteatru arhiplin, cu toate fizionomiile p─âm├«ntului, atmosfer─â irespirabil─â. Un t├«n─âr, ├«n mod deosebit, atr─âgea aten┼úia imediat. Era tatuat neverosimil pe m├«ini ┼či pe ceaf─â ┼či, pe l├«ng─â cercei ┼či ┼úinte ├«nfipte ├«n pielea fe┼úei, purta un belciug ├«n nas. ┼óepii din cap p─âreau ni┼čte fl─âc─âri primejdioase, dintre cele care ard, toamna, cocenii pe c├«mp. Omul (care nu venise vreodat─â la curs) nu putea, realmente, s─â stea ├«n banc─â. Am b─ânuit, ini┼úial, inten┼úii necurate, dar, treptat, mi-am dat seama c─â nu avea cum s─â fie vorba despre a┼ča ceva (la urma urmelor, ┼či fi┼úuicile implic─â un minim efort intelectual). Individul nu st─âp├«nea, neural ┼či fiziologic vorbind, gestul de a ┼čedea pe un scaun ┼či a scrie. A cerut s─â ias─â ├«n mai multe r├«nduri afar─â, iar eu i-am permis, intrat fiind, la r├«ndu-mi, ├«n stare de abulie. ├Än final, a predat lucrarea al─âturi de ceilal┼úi. Eram convins c─â voi g─âsi acolo ceva similar unei fraze memorabile, descoperite de o alt─â coleg─â de-a mea, la un simpatic student (la Teologie Pastoral─â, de data aceasta), ├«ntr-un test de limb─â englez─â: "Nu pot s─â z├«c, c─â ┼čtiu umpic englez─â!". M-am ├«n┼čelat. Sub numele de familie " rotunjit cu st├«ng─âcie de analfabet ", circarul scrisese un singur lexem, greu inteligibil, pe care eu l-am descifrat totu┼či drept: "├Äng├«"!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?