Tineret, mîndria ţării... altora

Publicat în Dilema Veche nr. 257 din 21 Ian 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- Am vorbit cu Jim şi a fost de acord să-mi facă o recomandare! - mă anunţă A., de-abia stăpînindu-şi mîndria. Şi are şi de ce. Respectivul Jim F. este una dintre somităţile mondiale ale antropologiei. A. a lucrat cu el ani de zile la doctorat, i-a fost şi asistent, s-a preumblat apoi pe la alte cîteva universităţi din lume şi s-a întors în ţară, mîndru de ce a făcut în toţi aceşti ani şi de competenţele dobîndite. Recomandarea lui J. F. este confirmarea birocratică a tuturor acestor lucruri. Doar că nu cred că mai există mai mult de doi, trei oameni în ţară care să fi auzit de J. F. - şi nici unui "birocrat" nu-i pasă de recomandarea acestuia. - Nu-ţi foloseşte la nimic... - îi răspund deci eu, sumbru. - Cum aşa? - face A. ochii mari. C. şi-a dat doctoratul cu G., M. are două doctorate succesive, D. S. şi-a dat doctoratul la Sorbona, unde a provocat o oarecare vîlvă, L. şi-a dat doctoratul cu K.W. - aceasta din urmă mult mai cunoscută la noi. Nu le-a folosit nici unuia cu nimic. I. tocmai s-a întors de la Neuchâtel, unde şi-a încheiat doctoratul. Speră la un post de suplinitor de franceză în satul vecin, căci la universitatea din oraşul de provincie din apropiere nu are nici o şansă. S-a resemnat. Mai realistă, M. îmi povesteşte de D. M., profesorul său de la Londra. Acesta i-a promis că, după ce îşi termină doctoratul, îi va da o recomandare călduroasă, care să-i garanteze angajarea în România. Ştiu colegi cărora li s-au respins articole la mari reviste internaţionale deoarece nu-l citaseră pe D. M., aşa că o recomandare de la el (lucru rar pentru acesta) e o adevărată mină de aur. "De-abia m-am abţinut să nu rîd în hohote" - îmi povesteşte M. "Cine a auzit la noi de D.M. şi cui îi pasă de recomandările lui?" Şi M. rîde cu gura pînă la urechi. Este însă mai degrabă un rîs îngrijorat. Deocamdată are de terminat doctoratul, dar după aceea? Am văzut deja prea multe cazuri pentru a nu fi desprins, aşa, măcar pentru mine, un fel de simptomatologie generală a crizei postdoctorale. În ultimul an înainte de susţinere nu-ţi doreşti decît să termini. Nu mai auzi şi nu mai vezi altceva şi blestemi toată povestea asta, dar munceşti în continuare cu frenezie. Imediat după, începe însă o criză existenţială mai mică sau mai mare: şi acum ce fac? Mă întorc sau nu mă întorc? Quo vadis? Bursele post-doctorale pot amîna decizia. O căsătorie o poate tranşa. Cei care decid să se întoarcă intră însă, aproape fără excepţie, într-o criză pe care, de ceva vreme încoace, am ajuns să o numesc angoasă de legitimare. Căci mai nimeni, aici, acasă, nu pare să fie impresionat de ce au reuşit ei să facă acolo, de diplomele şi recomandările lor, de CV-ul şi competenţele lor deosebite. Ba chiar pe mulţi îi deranjează această insistenţă. Şi atunci fiecare încearcă, mai mult sau mai puţin frenetic şi angoasat, după fire, să se legitimeze. Să povestească ce a făcut, ce ştie. Să propună teme, subiecte, cursuri, proiecte. Să se ofere pe sine, cu totul sau pe bucăţi, doar, doar va deveni vizibil şi pentru cei din jur, vizibil ca cel care este, cel care s-a construit cu trudă şi merit în toţi aceşti ani: hei, uitaţi-vă la mine, exist, sînt aici şi chiar ştiu să fac o groază de lucruri! Şi urmează o întreagă gesticulaţie a cărei menire este, în ultimă instanţă, să-l legitimeze pe cel în cauză în propriii săi ochi. "Am început să mă îndoiesc de mine însumi!" - îmi mărturisea, la un moment dat, M., devenit depresiv. Ceea ce mai este simptomatic, apoi, este faptul că, în caz de reuşită, această legitimare vine mai degrabă de la Piaţă decît de la Academia. Majoritatea celor care sfîrşesc prin a fi recunoscuţi, care au reuşit să-şi facă intrarea, au făcut-o devenind "persoane publice", intrînd în job-uri politice sau mediatice - sau, în orice caz, cu vizibilitate politică şi mediatică. Recunoscuţi pe piaţă, pot fi utilizaţi apoi şi în Academia, unde ajung să aibă mai degrabă un soi de "second job". Dar un iz de "n-a mîncat salam de soia cu noi" continuă să plutească în aerul cam stătut din Academia...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Concedieri masive la una dintre cele mai mari bănci din Europa: 30.000 de posturi vor fi eliminate
Una dintre cele mai mari bănci din Europa a decis să demareze concedieri în cinci etape, sperând că astfel va reduce costurile cu 10 miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Reuters.
image
Semnal de alarmă: A crescut brusc numărul tinerilor cu cancer
Numărul cazurilor de cancer în rândul tinerilor a crescut brusc, manifestând tendinţe îngrijorătoare la nivel mondial. Specialişti în domeniul medical spun că există măsuri de prevenţie care pot fi luate pentru a diminua riscurile de cancer.
image
Cursă de mașini încheiată tragic. O fetiță de opt ani și alți șase oameni au murit după ce un autoturism a intrat în plin în ei VIDEO
O maşină de curse a intrat într-o mulţime de spectatori şi de oficiali ai cursei, cauzând moartea a şapte persoane şi rănirea altor 20.

HIstoria.ro

image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor.