Televiziunea bate viaţa

Publicat în Dilema Veche nr. 437 din 28 iunie - 4 iulie 2012
Marea de alt─âdat─â jpeg

Presa din perioada comunist─â nu spunea aproape nimic important pe fa┼ú─â. Pentru a ├«n┼úelege c├«t de c├«t ceva, trebuia s─â cite┼čti printre r├«nduri, s─â ┼čtii s─â decodezi limbajul vremii. ├Än acele condi┼úii, zvonurile erau mai puternice dec├«t informa┼úiile, iar manipularea era la ├«ndem├«na regimului. Securitatea se ocupa cu dezinformarea ┼či r─âsp├«ndirea de zvonuri, dup─â cum poveste┼čte chiar generalul Pacepa. Oamenii credeau tot mai pu┼úin ├«n informa┼úiile oficiale ┼či tot mai mult ├«n bazaconiile ┼čoptite pe la col┼úuri, ├«n pove┼čti care de multe ori erau fabricate tot de autorit─â┼úi. A┼ča se face c─â, la momentul oportun, ap─âreau istorii diversioniste legate de sectan┼úi care fur─â copii, ÔÇ×informa┼úii secreteÔÇť despre arme ascunse prin secuime sau despre nu ┼čtiu ce preg─âtiri ale ru┼čilor de a ne invada ┼úara, b├«rfe despre a┼ča-zisele boli ale lui Ceau┼čescu (├«n ideea: nu ├«ntreprinde┼úi nimic contra lui c─â oricum e pe duc─â). Tot Estul Europei a fost ┼úinut zeci de ani ├«ntr-o adev─ârat─â bezn─â informa┼úional─â, din care a reie┼čit probabil ┼či disponibilitatea mai mare pe care popula┼úiile de aici o au ├«n a accepta scenariile ┼či teoriile conspira┼úioniste.

Epoca s-a schimbat; tr─âim ├«ntr-o er─â ├«n care informa┼úiile ne parvin ├«n timp real, evenimentele politice ┼či sociale se desf─â┼čoar─â ├«n cea mai mare parte la vedere, cu imagini ├«n direct pe mai multe canale. Cu toate astea, rom├ónii continu─â s─â fie ├«nclina┼úi a nu da crezare la ceea ce v─âd. Mai mereu, dup─â desf─â┼čurarea unui eveniment, interpret─ârile ┼či suprainterpret─ârile ajung s─â ├«ngroape, pur ┼či simplu, informa┼úia ini┼úial─â. ├Äntr-o vreme se spunea c─â via┼úa bate filmul. Acum mi se pare c─â televiziunea bate via┼úa. Simpla realitate nu mai e nici credibil─â, nici vandabil─â. Trebuie neap─ârat completat─â, ├«nzorzonat─â, r─âsucit─â... Nici chiar o poveste c├«t se poate de suculent─â, precum cazul N─âstase, nu e ├«ndeajuns de puternic─â pentru gustul public ┼či cel al patronilor de televiziuni. Ea trebuie dus─â mai departe ├«n domeniul fic┼úiunii pure ┼či incredibile.

Mai mult, ├«n ultima vreme, nevoia de pove┼čti tot mai ├«ntortocheate creeaz─â ea ├«ns─â┼či evenimente. Oamenii inventeaz─â lucruri doar pentru a ap─ârea la televizor. E cazul celor care, la nici 24 de ore dup─â incidentul petrecut ├«n casa fostului premier, ini┼úiau o manifesta┼úie ├«mpotriva ├«nscen─ârii ├«ncerc─ârii de sinucidere. Printre ei, mari cre┼čtini ┼čcoli┼úi prin Marea Britanie ┼či Germania sau jurnali┼čti care, dac─â tot aveau suspiciuni, ├«n loc de o manifesta┼úie puteau ini┼úia o investiga┼úie. C─â ap─âr─âtorii lui N─âstase (┼či poate chiar el ├«nsu┼či) profit─â de ├«ncercarea de sinucidere nu e de mirare, iar asta poate st├«rni indignare. Dar s─â ├«nscenezi o ├«ncercare de sinucidere prin ├«mpu┼čcare ├«n g├«t, ├«nscenare la care s─â participe Poli┼úia, Salvarea, Spitalul de urgen┼ú─â, Procuratura, premierul ├«n func┼úie, familia ┼či ├«nsu┼či protagonistul? Mi-am adus aminte de manifesta┼úia organizat─â acum c├«t─âva vreme de PC ├«mpotriva experimentului CERN cu acceleratorul de particule care, ├«n opinia reprezentan┼úilor amintitului partid, risca s─â creeze g─âuri negre pe P─âm├«nt. E procedeul la mod─â de a ie┼či ├«n eviden┼ú─â, de a te face auzit. De aici ├«nainte, putem asista la manifesta┼úii ├«mpotriva ideii c─â P─âm├«ntul se ├«nv├«rte┼čte sau la ├«nfiin┼úarea de asocia┼úii ├«mpotriva ├«nscen─ârii ├«ncerc─ârii de sinucidere a fo┼čtilor premieri.

Revenind la cazul N─âstase, ideea familiei (o alt─â inepuizabil─â surs─â de telenovelizare a spa┼úiului public rom├ónesc) de a flutura testamentul lui politic ca s─â dovedeasc─â, probabil, c─â acesta chiar credea c─â o s─â moar─â a fost poate punctul de la care o dram─â clasic─â s-a preschimbat definitiv ├«ntr-o siropo┼čenie f─âr─â sf├«r┼čit. Tumultul emo┼úiei a ├«nvins cartezianismul, sobrietatea a fost ├«nlocuit─â de isterie, ra┼úiunea a cedat terenul ├«n fa┼úa aiurelilor, realitatea s-a transformat ├«n fic┼úiune. ┼×i nu una shakespearian─â, ci una de factur─â sud-american─â. Realitatea sau adev─ârul nu mai au nici o relevan┼ú─â. Via┼úa public─â devine o lume paralel─â, virtual─â. Ceea ce nici nu e de mirare ├«ntr-o ┼úar─â ├«n care aproape unul din zece voteaz─â un partid inventat de televiziunea inven┼úiilor. 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.