Tarzan la Casa Albă

Publicat în Dilema Veche nr. 675 din 26 ianuarie – 1 februarie 2017
Tarzan la Casa Albă jpeg

America e tradițional văzută ca un pămînt al făgăduinței, locul în care fiecare om își poate împlini visele, construi bunăstarea și își poate căuta (chiar conform Declarației de Independență din 1776) propria fericire, țara ce are la temelie ideea de libertate, în care Justiția încearcă fără încetare să repare nedreptățile și să i pedepsească pe cei care încalcă legea, națiunea care, prin generozitatea și spiritul de sacrificiu al soldaților săi, a salvat omenirea din două războaie mondiale și a apărat lumea liberă de dictatură și mizerie, locul de unde a fost posibil ca omul să ajungă pe Lună… Exemplele ar putea continua. Dar cum nimic nu e perfect pe lumea asta, bineînțeles că nici America nu e. Proverbiala naivitate a americanilor, de pildă, cea care-i împinge să lupte pentru lucruri simple și drepte, are și un revers, adică o la fel de proverbială ignoranță. S-ar părea că tocmai această caracteristică a ieșit la suprafață odată cu ultimele alegeri. Donald Trump este întruchiparea perfectă a acestei ignoranțe care, cum știm, adesea se asociază cu fudulia. Omul pare a fi răsărit direct dintr-o parodie produsă la Hollywood. Un film din acelea în care un caraghios ajunge din greșeală la Casa Albă, în vreme ce toți oamenii normali se străduiesc să înțeleagă ce se întîmplă și încearcă să repare greșeala. Sigur, nu lipsesc nici cei gata oricînd să găsească și să admire calitățile celui ajuns la putere, chiar dacă acesta spune măscări în public. De data asta însă, nu e vorba de un film, ci de realitatea însăși, în care s ar putea să nu mai vină clasicul happy-end hollywoodian.

Mulțimi de analiști și comentatori din întreaga lume încearcă să găsească explicații savante și raționale la ceea ce s-a întîmplat. Dar pare că lucrurile țin mai degrabă de irațional. Americanii au ales un Tarzan crescut în jungla afacerilor imobiliare. Încă se mai fac auzite speranțe că una au fost declarațiile lui din campania electorală și alta îi va fi atitudinea ca președinte, că insul ar putea fi ponderat, dirijat sau chiar controlat de miniștrii săi mai cu capul pe umeri, că omul nu poate fi chiar prost (din moment ce, vezi Doamne, a reușit să ajungă în această funcție) și că va pricepe în cele din urmă care sînt adevăratele interese ale Americii pe termen lung etc. Mi se pare însă că discursul lui inaugural nu prea mai lasă loc de asemenea iluzii. Afirmațiile lui că, prin persoana sa, puterea ar fi fost de fapt recucerită de către popor, plus critica generalizată și nedreaptă pe care a adus-o tuturor administrațiilor precedente, chiar în prezența a patru foști președinți, fac parte din cea mai clară specie a populismului, de tip Chávez sau Maduro.

În urmă cu peste două decenii, fiind pentru prima oară la New York, inspirata mea gazdă a ținut neapărat să-mi arate Trump Tower, zgîrie-norul emblematic al miliardarului. De ce? Pentru a mă face să înțeleg că pînă și în țara meritocrației banii nu ajung întotdeauna pe mîinile celor mai deștepți sau mai buni dintre cetățeni sau că și în America există bogătași de un prost-gust desăvîrșit. Într-adevăr, turnul era remarcabil din acest punct de vedere și mi-aduc și acum aminte de combinațiile dintre negru și auriu. Nu-și imagina nimeni pe atunci că proprietarul acelui imobil avea să devină „constructorul“-șef al Americii (și al lumii?). Am aflat acum că ar fi foarte iubit de taximetriștii din New York, care-și pun mari speranțe în el. Aici e o problemă. Și ai noștri țineau la un moment dat cu Vadim Tudor. Taximetriștii din mai toată lumea au o caracteristică specială. Prin natura meseriei, sînt oameni care vin în contact și au timp să discute cu multă lume de toate felurile. Sînt deci indivizi doldora de informații, foarte la curent cu multe lucruri. Dar, tot prin natura meseriei lor, mulțimea informațiilor pe care le primesc le depășește de cele mai multe ori capacitatea de interpretare. Și adesea asamblează aceste multe informații după mintea lor, trăgînd concluzii aberante care sînt apoi aduse invariabil la cunoștința clienților. Ei sînt ca niște vehicule care transportă opinii și informații între categorii total diferite de oameni. Aș spune că taximetriștilor li se întîmplă de multă vreme un lucru care a început să se petreacă pe scară mult mai largă odată cu apariția Internetului și a rețelelor de socializare. Pe aceste căi, accesul direct la aproape orice informație s-a generalizat. La fel și posibilitatea de exprimare în spațiul public. Iar pe lîngă uriașele beneficii ale acestor tehnologii și rețele de comunicare, au început să apară și inevitabilele efecte adverse. Informația neprelucrată și nemediată din anumite zone sau domenii ajunge la cunoștința unor persoane din alte zone și domenii, care nu sînt neapărat pregătite s-o înțeleagă. Nu mai punem la socoteală manipulările. Se creează o brambureală în care legăturile directe între un lider și „popor“, nemediate de ochiul critic al presei sau prin instituții democratice, ajung să apară ca o lumină. Trump a făcut lucrul ăsta prin Twitter. Cu fraze simple. A intrat astfel în contact cu zeci de milioane de oameni. Aceasta e calea prin care cetățenii pot ajunge să aleagă indivizi care par a semăna cu ei, cu care simt că se pot trage de șireturi. Oamenii simpli încep să ia de bune declarațiile ce par a fi pe gustul lor în acel moment, fără a mai aștepta alte analize. E o scurtătură periculoasă. Elitele, mecanismele de selecție, instituțiile democratice își pierd rolul. Din aceleași motive, de ocolire a acestora, liderii populiști recurg la referendumuri. Nuanțele și subtilitățile dispar. Complicatul eșafodaj al civilizației rămîne în paranteză. Opinia grosieră, populară, radicală, devine predominantă. Instinctele primare ies la suprafață, odată cu stilul cel mai simplu de comunicare: Me Tarzan (că Jane oricum a pierdut alegerile).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Rezultate alegeri locale 2024. Suceava: Tânărul care l-a învins pe Gheorghe Flutur. S-a înscris în PSD din liceu
Un tânăr în vârstă de 33 ani este candidatul care, cu un avans de peste 9.000 voturi, l-a învins în alegerile locale 2024 pe unul dintre cei mai vechi baroni locali, liberalul Gheorghe Flutur, instaurând supremația PSD în Suceava.
image
Calculul brutal al șefului aripii militare a Hamas în privința războiului din Fâșia Gaza, dezvăluit de corespondența sa
Mesajele liderului militar al Hamas Yahya Sinwar arată că rezistența sa, luni de zile, la presiunile în vederea încheierii unui armistițiu de încetare a focului/eliberare a ostaticilor dezvăluie un calcul brutal, acela că mai mult război și mai mulți civili morți lucrează în avantajul său.
image
Cine e Mihai Polițeanu, omul care a plecat din USR din cauza șefilor și a câștigat ca independent primăria unui mare oraș
Mai puțin cunoscut românilor, Mihai Polițeanu este unul dintre ultimele nume care confirmă în politica mioritică. Plecat ca outsider în cursa pentru Primăria Ploiești, Polițeanu a reușit marea surpriză și a cucerit orașul petrolului ca independent.

HIstoria.ro

image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.
image
De ce au ajuns sovieticii primii la Berlin?
Pe 16 decembrie 1944, în condiții meteo nefavorabile, Wehrmachtul a declanșat o masivă contraofensivă împotriva trupelor americane dispuse în zona Ardenilor din Franța, Belgia și Luxemburg.
image
Câți bucureșteni aveau drept de vot la alegerile locale din 1878?
Pe baza recensământului făcut de Primăria Capitalei în 1878, în listele electorale au fost înscriși 11.908 de alegători.