„Țara ne vrea proști“

Publicat în Dilema Veche nr. 741 din 3-9 mai 2018
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Așa scrie pe unul dintre bannerele atîrnate la intrarea Facultății de Drept a Universității din București.

Nu mi-e foarte clar nici cine sînt acei „noi“, nici cine e „țara“ despre care se spune. „Ne“ se referă la studenții din facultate, la cei din UB, la studenți în general, sau la români? Cît despre „țară“, mi a amintit de zicerea atribuită lui Tudor Vladimirescu, pe care o învățam, culmea, din manualele comuniste: „Patria e norodul, nu tagma jefuitorilor“. Într-o bogată tradiție autohtonă, „jefuitorii“ rimează cu „conducătorii“. Passons.

Nu știu în ce măsură conducătorii noștri ne vor proști și își dau silința să ne aibă după voia lor. Fără nici un dubiu, însă, ne cred proști.

S-a spus că în anul acesta s-a făcut pentru prima oară o distribuire fundamentată a locurilor bugetate pentru universități. Atît de fundamentată, încît, în final, s-au luat locuri de la universitățile de vîrf din România și s-au dat… nimeni nu știe exact unde.

Pentru prima oară, într-adevăr, oficialitățile au stabilit o serie de specializări de interes prioritar – evident, din domeniul științelor exacte. Excelent. Statisticile europene arată că sîntem fruntași la numărul de studenți în inginerie și în agronomie, și codași la științe socio-umane. N-are nimic. Să-și vadă Europa de trebile ei, noi ne vedem de ale noastre.

Dar, dincolo de „detaliile“ modului de a stabili aceste priorități, rămîne în suspensie o întrebare elementară: chiar nu există altă cale de a dezvolta decît distrugînd? Ministerul Educației pare să fi acționat precum instalatorul pe care îl chemi să-ți repare o țeavă, după care trebuie să chemi un zidar să-ți astupe găurile din pereți, după care ai nevoie de un electrician să-ți schimbe cablurile retezate din întîmplare ș.a.m.d.

Și dacă se dorea să fie încurajate anumite domenii, fie ele care or fi, nu era mai normal ca ele să fie atribuite cu destinație specială prin competiție publică? Că mi-e greu să cred că se pricepe toată lumea, de pildă, la nanotehnologii.

A mai fost o inițiativă lăudabilă: locuri speciale pentru cei ce doresc să urmeze o carieră didactică și pentru absolvenții de licee din mediul rural. Sensul celor dintîi nu îl înțelege nimeni, deși sîntem în prag de admitere. Să zicem că aceste locuri ar urma să fie ocupate doar de candidați care își asumă obligația de a absolvi modulul psiho-pedagogic, pentru a avea apoi dreptul de a preda în sistemul de învățămînt. Chestia e însă că, dacă există carențe de personal didactic într-un domeniu sau altul, într-o zonă sau alta, ele nu decurg în nici un caz din lipsa de absolvenți abilitați. Marea majoritate a studenților, în special la discipline cu „cerere“ mare în școli, precum română, limbi străine, matematică, se achită și de îndatoririle – facultative – certificării pentru cariera didactică. Hiba e în ce se întîmplă după absolvire. Sau, poate, ministerul s-a gîndit că în felul ăsta îi va obliga pe cei în cauză să meargă la catedră. Aceeași veșnică încurcătură a social-democrației dîmbovițene, pentru care un drept e totuna cu o obligație. Despre masteratul didactic și celelalte măsuri pentru întărirea pregătirii profesionale a cadrelor didactice, lăsate să putrezească în Legea educației de șapte ani încoace, nu mai vorbește nimeni.

Locurile destinate absolvenților de licee din mediul rural par să fie, în intenția oficialilor, o măsură de discriminare pozitivă. Foarte bine. Inechitățile dintre urban și rural constituie una dintre problemele istorice ale României. În secolul trecut ele erau compensate, într-o oarecare măsură, prin inițiative locale, de sprijinire financiară a celor mai buni „copii ai satului“ ca să meargă la studii la oraș. Cine garantează că acum vom avea de a face cu candidați similari? Nu știm nici măcar dacă se vor putea ocupa locurile cu pricina, dacă vor exista suficienți absolvenți de bacalaureat ca să le ia în primire, nu știm nimic. Jucăm o idee, în principiu corectă, la loteria birocratică a formalităților de admitere.

„Revoluția“ gîndită pe un colț de masă se anunță, încă din start, un fiasco, așa cum a fost cea a manualului unic, inițiată de predecesorul actualului ministru.

În fine, argumentul suprem: legătura cu piața muncii – un argument care, prin populismul lui, face adepți, tot așa cum a prins și sloganul cruciadei împotriva „mafiei manualelor“. Găsești pe net o sumedenie de comentatori care vituperează împotriva universităților ce fabrică numai „filozofi“ muritori de foame, de care nimeni nu are nevoie. Lipsa de informații cît de cît concludente poate permite oricui să afirme orice pe această temă. Un singur lucru e cert: și piața muncii, ca și specializările prioritare, e cuibărită prin ungherele minții decidenților din educație. Iar celor care cred că universitățile ar trebui să fie un soi de școli postliceale, de arte și meserii, ar trebui să le reamintim că cel mai prețios capital de care dispune o țară cu resurse relativ modeste cum e România îl reprezintă materia cenușie.

Țara ne vrea proști, ne crede proști și, mai nou, țara ne cere să nu mai vedem prostia și să nu o mai arătăm cu degetul, ca niște defăimători ce sîntem. 

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea din București; coautor al manualelor de limba și literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educațional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.