„Țara ne vrea proști“

Publicat în Dilema Veche nr. 741 din 3-9 mai 2018
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Așa scrie pe unul dintre bannerele atîrnate la intrarea Facultății de Drept a Universității din București.

Nu mi-e foarte clar nici cine sînt acei „noi“, nici cine e „țara“ despre care se spune. „Ne“ se referă la studenții din facultate, la cei din UB, la studenți în general, sau la români? Cît despre „țară“, mi a amintit de zicerea atribuită lui Tudor Vladimirescu, pe care o învățam, culmea, din manualele comuniste: „Patria e norodul, nu tagma jefuitorilor“. Într-o bogată tradiție autohtonă, „jefuitorii“ rimează cu „conducătorii“. Passons.

Nu știu în ce măsură conducătorii noștri ne vor proști și își dau silința să ne aibă după voia lor. Fără nici un dubiu, însă, ne cred proști.

S-a spus că în anul acesta s-a făcut pentru prima oară o distribuire fundamentată a locurilor bugetate pentru universități. Atît de fundamentată, încît, în final, s-au luat locuri de la universitățile de vîrf din România și s-au dat… nimeni nu știe exact unde.

Pentru prima oară, într-adevăr, oficialitățile au stabilit o serie de specializări de interes prioritar – evident, din domeniul științelor exacte. Excelent. Statisticile europene arată că sîntem fruntași la numărul de studenți în inginerie și în agronomie, și codași la științe socio-umane. N-are nimic. Să-și vadă Europa de trebile ei, noi ne vedem de ale noastre.

Dar, dincolo de „detaliile“ modului de a stabili aceste priorități, rămîne în suspensie o întrebare elementară: chiar nu există altă cale de a dezvolta decît distrugînd? Ministerul Educației pare să fi acționat precum instalatorul pe care îl chemi să-ți repare o țeavă, după care trebuie să chemi un zidar să-ți astupe găurile din pereți, după care ai nevoie de un electrician să-ți schimbe cablurile retezate din întîmplare ș.a.m.d.

Și dacă se dorea să fie încurajate anumite domenii, fie ele care or fi, nu era mai normal ca ele să fie atribuite cu destinație specială prin competiție publică? Că mi-e greu să cred că se pricepe toată lumea, de pildă, la nanotehnologii.

A mai fost o inițiativă lăudabilă: locuri speciale pentru cei ce doresc să urmeze o carieră didactică și pentru absolvenții de licee din mediul rural. Sensul celor dintîi nu îl înțelege nimeni, deși sîntem în prag de admitere. Să zicem că aceste locuri ar urma să fie ocupate doar de candidați care își asumă obligația de a absolvi modulul psiho-pedagogic, pentru a avea apoi dreptul de a preda în sistemul de învățămînt. Chestia e însă că, dacă există carențe de personal didactic într-un domeniu sau altul, într-o zonă sau alta, ele nu decurg în nici un caz din lipsa de absolvenți abilitați. Marea majoritate a studenților, în special la discipline cu „cerere“ mare în școli, precum română, limbi străine, matematică, se achită și de îndatoririle – facultative – certificării pentru cariera didactică. Hiba e în ce se întîmplă după absolvire. Sau, poate, ministerul s-a gîndit că în felul ăsta îi va obliga pe cei în cauză să meargă la catedră. Aceeași veșnică încurcătură a social-democrației dîmbovițene, pentru care un drept e totuna cu o obligație. Despre masteratul didactic și celelalte măsuri pentru întărirea pregătirii profesionale a cadrelor didactice, lăsate să putrezească în Legea educației de șapte ani încoace, nu mai vorbește nimeni.

Locurile destinate absolvenților de licee din mediul rural par să fie, în intenția oficialilor, o măsură de discriminare pozitivă. Foarte bine. Inechitățile dintre urban și rural constituie una dintre problemele istorice ale României. În secolul trecut ele erau compensate, într-o oarecare măsură, prin inițiative locale, de sprijinire financiară a celor mai buni „copii ai satului“ ca să meargă la studii la oraș. Cine garantează că acum vom avea de a face cu candidați similari? Nu știm nici măcar dacă se vor putea ocupa locurile cu pricina, dacă vor exista suficienți absolvenți de bacalaureat ca să le ia în primire, nu știm nimic. Jucăm o idee, în principiu corectă, la loteria birocratică a formalităților de admitere.

„Revoluția“ gîndită pe un colț de masă se anunță, încă din start, un fiasco, așa cum a fost cea a manualului unic, inițiată de predecesorul actualului ministru.

În fine, argumentul suprem: legătura cu piața muncii – un argument care, prin populismul lui, face adepți, tot așa cum a prins și sloganul cruciadei împotriva „mafiei manualelor“. Găsești pe net o sumedenie de comentatori care vituperează împotriva universităților ce fabrică numai „filozofi“ muritori de foame, de care nimeni nu are nevoie. Lipsa de informații cît de cît concludente poate permite oricui să afirme orice pe această temă. Un singur lucru e cert: și piața muncii, ca și specializările prioritare, e cuibărită prin ungherele minții decidenților din educație. Iar celor care cred că universitățile ar trebui să fie un soi de școli postliceale, de arte și meserii, ar trebui să le reamintim că cel mai prețios capital de care dispune o țară cu resurse relativ modeste cum e România îl reprezintă materia cenușie.

Țara ne vrea proști, ne crede proști și, mai nou, țara ne cere să nu mai vedem prostia și să nu o mai arătăm cu degetul, ca niște defăimători ce sîntem. 

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea din București; coautor al manualelor de limba și literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educațional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.