Ţara bufonilor trişti

Publicat în Dilema Veche nr. 458 din 22-28 noiembrie 2012
Marea de altădată jpeg

Sîntem în plină campanie electorală, iar televiziunile noastre îşi împart ecranele în două şi în trei pentru a ne arăta nişte mutre paralele care discută aprins despre lucruri care lor li se par importante. Iar noi, vrînd-nevrînd, sîntem bombardaţi cu scandaluri, scene de mahala şi nenumărate năzbîtii electorale. Un serial inepuizabil. Fenomenul n-a început însă de azi, de ieri şi n-ar strica puţină relativizare prin amintirea unor personaje care au populat scena publică în anii de după Revoluţie.

Vi-l mai aduceţi aminte, de exemplu, pe Iosipescu Zambra, cel care, deşi nu părea major, ajunsese să facă parte din coloratul CPUN? Cred că a fost primul om din România pe care l-am auzit definindu-se singur drept „politician“. Se pretindea reprezentantul partidului Naţional Progresist, apoi s-a autoînnobilat cu titlul de „conte“, iar în zilele noastre continuă să transmită mesaje de Anul Nou către popor. Figură de neuitat era şi Nica Leon, cel care povestea că a reuşit cu o petardă să dea peste cap mitingul convocat de Ceauşescu, pe 21 decembrie, în Piaţa Palatului. Şi el membru al CPUN-ului iniţial, a înfiinţat Partidul Liber Democrat cu care nu a obţinut voturi, ci doar un sediu pe Bulevardul Elisabeta pe care l-a ocupat mulţi ani abuziv. Prin 2008 încă mai avea energia să se înjure cu Ion Iliescu. Un alt adversar permanent al lui Nica Leon, cu care se înjura şi se ameninţa de cîte ori avea ocazia, era fiorosul colonel Iordan Rădulescu, şeful unei asociaţii de revoluţionari. Nici Dumitru Dincă nu e de uitat. Acum vreun an era membru PDL, de unde şi-a dat demisia. O altă figură era Gheorghe Zainea, şeful organizaţiei Jilava 21-22 decembrie ’89, cel care, pentru a atrage atenţia asupra unei importante cauze (nu mai ştiu care), se băgase într-un sicriu în faţa uşii apartamentului său de bloc, îşi aprinsese o lumînare şi chemase televiziunea.

De altă anvergură politică, dar din aceeaşi galerie tulbure a personajelor publice din perioada revoluţiei era Dumitru Mazilu, prim-vicepreşedinte al Consiliului FSN. Pe 12 ianuarie 1990, urcat pe un TAB în mijlocul unei manifestaţii de protest, a încercat să folosească supărarea mulţimii pentru a prelua puterea de la Ion Iliescu. Acesta l-a contracarat însă imediat, dînd oamenilor impresia că Mazilu e un om obosit şi cam... derutat.

Revenind însă la CPUN, acel parlament care a durat patru luni, o adevărată poezie parcă închinată lui Caragiale, să amintim că îi mai conţinea pe de-alde Liviu Petrina, Nicolae Cerveni, Cazimir Ionescu, Dan Iosif, Romeo Raicu sau Nicu Stăncescu – fostul disident care susţinea că, înainte de Revoluţie, organizase o mişcare complotistă, anticomunistă, cu mii de membri în „toate judeţele ţării“. Avea discursuri logice şi rezonabile... pînă la un punct.

Cu statut de observator în CPUN (şi intrat apoi în parlamentul ales în mai 1990) a fost şi Partidul Liber Schimbist, pe care Ştefan Cazimir l-a înfiinţat, inspirat chiar de discursul lui Caţavencu. Umorul şi ironia s-au transformat apoi în oportunism adevărat.

Vicepreşedintele CPUN era Ioan Mânzatu, cel pieptănat în ciuda legilor gravitaţiei, care inventase apa vie. A fondat Partidul Republican, despre care a declarat la un moment dat că ar putea susţine monarhia. Candidat la alegerile prezidenţiale din 1992, a obţinut vreo 360 de mii de voturi. Astăzi descoperim că se află pe locul 101 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din România.

Candidat la preşedinţie în anii ’90 a fost şi „fenomenul“ Mudava, care susţinea că a tratat cu puterile lui milioane de oameni şi că poate vindeca pe oricine de orice. Apărea la televizor şi ruga poporul român să-şi depărteze mîinile şi picioarele ca să-l poată „pătrunde“ cu energia lui. Serios contracandidat îi era diaconul ortodox Nuţu Anghelina, care îşi cîştigase o oarecare popularitate cu o cantină pentru săraci pe care o organizase pe lîngă Facultatea de Teologie din Bucureşti şi a cărui biografie a devenit subiect de roman. Un alt personaj, Lucian Cornescu-Ring, încerca să pară un politician de încredere după ce rupsese o mică parte din şi aşa micul PSD al lui Sergiu Cunescu şi-i adăugase Tradiţional în coadă. Am aflat apoi că a fost căsătorit cu avocata Graziela Bârlă, ea însăşi candidată la alegerile prezidenţiale din anul 2000. Pe la jumătatea anilor ’90, pe scena publică activa şi Florin Mihai Nahorniac, cu al său imn al lui Ştefan cel Mare, candidat în 1996 la Primăria Capitalei. În urmă cu un an a fost amendat de CNCD pentru că a cerut lichidarea lui László Tökés în publicaţia sa numită – evident – Ştefan Cel Mare.

În sfîrşit, mai aproape de zilele noastre au continuat să-şi expună candidaturile şi ideile politice personaje precum Raj Tunaru (arestat ulterior prin America), Irinel Columbeanu, Silviu Prigoană şi tot aşa.

Nu e cazul să-l omitem însă pe unul dintre corifeii acestui soi de politică, Ion I. Brătianu, fondatorul Uniunii Liberale Brătianu (partid parlamentar în anii ’90). Zis şi „Brătianu Cartof“, după ce într-o campanie electorală a arătat la televizor nişte cartofi imenşi, care pasămite ar fi crescut în întreaga Românie dacă partidul său ar fi cîştigat alegerile, omul era incredibil. Jurnaliştii rîdeau de el şi el rîdea cu ei, la unison. Astăzi e pensionar şi consideră că politica a devenit „un hîrdău de spurcăciune“ în care el nu mai are ce căuta.

Într-adevăr, parcă astăzi toţi politicienii se pretează la metodele caracteristice altădată numai bufonilor de pe scena politică. Circul a devenit total.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.