Syndicate

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 940 din 14 ÔÇô 20 aprilie 2022
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

Era o dup─â-amiaz─â aurie ╚Öi c─âldu╚Ť─â de iarn─â, numai bun─â s─â cutreieri f─âr─â griji Splaiul de pe malul D├«mbovi╚Ťei. Numai c─â eu aveam treab─â. ├Ämi ├«ncepusem de cur├«nd munca de ziarist ╚Öi trebuia s─â scriu un articol despre marile centrale sindicale care tocmai se ├«nfiin╚Ťaser─â ╚Öi ├«ncepeau s─â se mi╚Öte pe scena ╚Ť─ârii noastre abia sc─âpate de comunism. Am intrat la adresa indicat─â, o cl─âdire imens─â, un fost institut, care se transformase deja ├«ntr-un sediu de birouri pentru o mul╚Ťime de firme ╚Öi agen╚Ťii. ╚Üin minte c─â, dup─â ce am ar─âtat buletinul unui portar, am primit un fel de bon de intrare, a╚Öa cum se mai ├«nt├«mpl─â ├«nc─â ast─âzi la sediile Radioului, Televiziunii publice sau ale unor ministere, ╚Öi am fost ├«nt├«mpinat de un domn. Mi-a spus c─â numai unul dintre lifturi era bun ╚Öi ducea la birourile Fr─â╚Ťiei, c─âci aceea era marea central─â sindical─â la care ajunsesem. Era o confedera╚Ťie care pornise de la un sindicat al ╚Öoferilor (neamul lui manivel─â, cum ├«i ziceau unii). Birourile lor ocupau, mi se pare, dou─â etaje. ├Än timp ce parcurgeam un coridor foarte lung ╚Öi ├«ntunecat, cu nenum─ârate u╚Öi pe dreapta ╚Öi pe st├«nga, ├«nso╚Ťitorul mi-a explicat c─â au departamente de negociere, birouri de analiz─â, cabinete ale celor din conducere ╚Öi multe altele. Era, adic─â, o ditamai institu╚Ťia, nu glum─â, care se dezvoltase destul de repede. Jurnali╚Ötii erau pe atunci trata╚Ťi ca ni╚Öte p─âs─âri rare, mul╚Ťi se str─âduiau s─â-╚Öi fac─â reclam─â prin intermediul lor, s─â apar─â ├«n ziar sau la televizor, nu se putea rata o asemenea ocazie.

Am fost primit de un vicepre╚Öedinte care mi-a oferit o cafea ╚Öi m-a ├«ntrebat cam care era scopul vizitei mele. Am explicat c─â nu m─â interesa actualitatea strict─â, c─â voiam s─â fac o expunere mai general─â a dezvolt─ârii sindicatelor post-revolu╚Ťionare din Rom├ónia, motiv pentru care aveam de g├«nd s─â trec pe la toate marile centrale sindicale. Mai existau pe atunci CNSLR, condus─â de Victor Ciorbea (care s-a unit apoi cu Fr─â╚Ťia), Cartelul Alfa, condus (╚Öi ast─âzi) de Bogdan Hossu, Blocul Na╚Ťional Sindical ╚Öi alte organiza╚Ťii mai mici. ├Äntre ele existau deja alian╚Ťe ╚Öi rivalit─â╚Ťi. Se b─âteau ├«n declara╚Ťii despre num─ârul sindicali╚Ötilor pe care-i reprezentau. Ideea de expunere general─â le-a sur├«s. Era loc destul s─â mi se laude. Am stat de vorb─â cu un vicepre╚Öedinte, cu secretarul general (cred c─â se numea Adrian Cosmescu) ╚Öi cu al╚Ťii care ap─âreau pe r├«nd ├«n micul birou ├«n care fusesem primit. Mi-au spus c─â s├«nt afilia╚Ťi la o mare organiza╚Ťie sindical─â interna╚Ťional─â ÔÇ×fr─â╚Ťeasc─âÔÇŁ cu peste o sut─â de milioane de membri. O organiza╚Ťie care le-a oferit cursuri de negociere ╚Öi expertiz─â ├«n gestiunea ╚Öi circula╚Ťia informa╚Ťiilor ├«ntre sindicate. ├Äntreb─ârile mele, pe care reu╚Öeam s─â le strecor sporadic, s-au epuizat la un moment dat, ├«ns─â ei au continuat s─â-mi prezinte lucrurile minunate pe care le f─âceau. Organizau greve ╚Öi proteste. Minutele s-au f─âcut ore. Nu-mi trecea prin cap pe atunci c─â voi ajunge s─â iau interviuri la radio de nici dou─â minute.

╚śefii confedera╚Ťiei intrau ╚Öi ie╚Öeau, erau mai mul╚Ťi care voiau s─â vorbeasc─â cu mine, trebuia s─â m─â simt m─âgulit. ╚śtiam c─â nu a╚Ö fi avut spa╚Ťiu tipografic nici pentru o zecime din cele ce-mi tot spuneau. C├«nd ├«ncercam totu╚Öi s─â ├«nchei discu╚Ťia, mi se amintea c─â la un moment dat trebuia s─â vin─â ╚Öi liderul suprem, Miron Mitrea. Nu voiam s─â-l ratez, a╚Öa c─â m-am ├«nvoit s─â tot a╚Ötept. Spuneau c─â omul participa la nu ╚Ötiu ce ├«nt├«lnire, dar c─â negre╚Öit avea s─â vin─â. Lumina de afar─â prinsese a se estompa, auriul se transforma ├«n bronz, iar eu ├«ncepusem s─â m─â simt tot mai obosit, ca atunci c├«nd eram elev ╚Öi f─âceam practic─â prin ni╚Öte ateliere ├«ntunecoase, pilind f─âr─â chef tot felul de fiare, p├«n─â c├«nd afar─â se ├«ntuneca. Deja nu mai eram prea atent la ce mi se spunea. ╚śi chiar a╚Öa, ce tot aveau s─â-mi spun─â?

F─âr─â experien╚Ť─â fiind, mi-am zis c─â asta o fi meseria de ziarist, stai ╚Öi ascul╚Ťi, la nesf├«r╚Öit, vrute ╚Öi nevrute. Eu eram la ├«nceput, ei erau la ├«nceput. Tot mai mult mi se p─ârea c─â oamenii aceia urm─âreau cu tot dinadinsul s─â m─â conving─â de juste╚Ťea cauzei lor sindicale. Mi-a venit ├«n minte formula ÔÇ×Qui sÔÇÖexcuse sÔÇÖaccuseÔÇŁ. Se sim╚Ťeau oare vinova╚Ťi de ceva sau p─âream eu ne├«ncrez─âtor ├«n spusele lor?

Dintr-un simplu interviu, totul se transformase ├«ntr-un fel de ╚Öedin╚Ť─â de prelucrare din partea lor. ╚śi Mitrea nu mai ap─ârea. Obosisem ╚Öi abia m─â ╚Ťineam s─â nu casc. ├Äntr-un sf├«r╚Öit a ap─ârut ╚Öi ╚Öeful. A recapitulat lucrurile, ├«ntreb├«ndu-╚Öi adjunc╚Ťii dac─â mi-au vorbit de aia ╚Öi de ailalt─â. Mi-a repetat ╚Öi el unele lucruri, mi-a spus de solidaritatea, de ÔÇ×fr─â╚ŤiaÔÇŁ care exist─â ├«ntre membrii lor de sindicat. Simbolul lor era, dac─â mi-aduc bine aminte, un pumn str├«ns. Mitrea mi-a spus ap─âsat c─â ei, sindicali╚Ötii de la Fr─â╚Ťia, se ajutau ├«ntre ei, c─â formau un fel de echip─â foarte str├«ns unit─â. ╚śi mi-a ar─âtat pumnul s─âu str├«ns. ÔÇ×╚śtii ce ├«nseamn─â ├«n America syndicate?ÔÇŁ, m-a ├«ntrebat. Nu ╚Ötiam. ÔÇ×├Änseamn─â mafie! Noi s├«ntem ca o mafie. ├Än╚Ťelegi?ÔÇŁ Se uita la mine insistent. Am sim╚Ťit cum m─â str─âb─âtea un fior de complicitate. A ╚Ťinut apoi s─â precizeze totu╚Öi ceva de genul c─â, desigur, nu se ocup─â cu crimele, dar c─â s├«nt la fel de lega╚Ťi ├«ntre ei ca o mafie. ╚śi iar─â╚Öi mi-a ar─âtat pumnul str├«ns. Eram pe atunci cu to╚Ťii la ├«nceputul unui drum, al unei cariere. Interesant e c─â, dup─â mai bine de dou─â decenii petrecute ├«n asemenea structuri sindicale ╚Öi apoi politice, el avea s─â ajung─â chiar acolo unde ajung, uneori, mafio╚Ťii: dup─â gratii.

Am ie╚Öit din acea institu╚Ťie ca b─âtut. Afar─â era deja ├«ntuneric. A doua zi urma s─â m─â ├«nt├«lnesc cu Victor Ciorbea. Nu devenise nici el ├«nc─â personajul politic binecunoscut ulterior.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.