Supraîncălzirea informațională

Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 9 - 15 aprilie 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

Ni s-a tot spus în ultima vreme că planeta se încălzește nepermis de mult. E o idee care a circulat din fierbintele deșert etiopian Danakil pînă în ținuturile înghețate din Siberia sau Alaska. Oamenii din sud află acum despre problemele pinguinilor din nord. Oamenii din nord află despre lipsa de apă din sud. Europenii și americanii continuă să afle că în Africa încă mai mor copiii de foame, de Ebola sau de SIDA. Locuitorii din emisfera nordică sînt îngroziți de incendiile din Australia. Australienii află că Europa e asaltată de migranți. Vestea unor atentate teroriste din țări importante – adică acolo se petrec de obicei – ajunge imediat pînă în ultimul atol locuit din Pacific.

Cu toții sîntem încunoștințați aproape instantaneu despre relele care li se întîmplă altora, aflați în cu totul altă parte a lumii și despre care, altfel, poate nici n-am fi știut că există. Orice veste e o veste proastă, spune o vorbă englezească, tot așa cum lipsa veștilor înseamnă vești bune. Circulația informațiilor a devenit, cum știm, planetară, într-o rețea ramificată pînă în cele mai izolate cătune și gospodării. O circulație care, evident, poate aduce beneficii enorme și pe care nici n-aș avea loc să le enumăr aici.

Odată cu informația, circulă însă și emoția. Devenim pe loc empatici cu australienii afectați de incendii sau ne îngrozim și începem să urîm categorii întregi de indivizi necunoscuți, deîndată ce auzim că unii dintre ei au comis pe undeva atentate teroriste. Foarte mulți oameni receptează asemenea vești în mod emoțional.

Mass-media nu mai are aceeași putere de a tria și a explica informațiile pe înțelesul și specificul publicului din fiecare zonă. Ea funcționează tot mai rar în interes public și tot mai des în propriul interes comercial sau politic. Și e evident că e mai profitabil să faci comerț cu emoții decît cu informații seci. La fel, dacă vrei rezultate politice, e mai eficient să apelezi la sentimentele publicului. Dincolo de asta, Internetul și rețelele sociale funcționează oarecum automat. Pe rețelele sociale predomină tot partea emoțională a mesajelor. Se adaugă, bineînțeles, și manipulări, fake-news-uri și nenumărate interpretări stranii. Într-un foarte mic număr de ani, comunicarea, informarea și racordarea la emoțiile altora, cu ajutorul diverselor mijloace electronice, par să fi devenit unele dintre cele mai importante preocupări ale omenirii.

Democratizarea accesului la informații și a dreptului la opinie în spațiul public s-au făcut într-un timp foarte scurt și au prins mulți oameni complet nepregătiți. Nepregătiți să înțeleagă corect unele informații, nepregătiți să selecteze și să exprime idei, nepregătiți să se ferească de emoții venite de departe. Trăim sub un tot mai intens bombardament informațional care rareori e cu adevărat relevant. Ni se vînd informații sau povești emoționante de care nu avem neapărată nevoie. Oferta e uriașă. Discernămîntul ne e supus la grele încercări. Omul obișnuit nu are altceva de înțeles decît că „a înnebunit lumea”, că trăim într-o adevărată babilonie globală. În același timp însă, o babilonie care îl atrage, căreia îi e greu să se sustragă, la care contribuie…

Dar babilonia nu e cel mai rău lucru. Miliarde de voci (pe rețelele de socializare, de exemplu), fiecare cu veștile, emoțiile, interpretările și ideile ei, pot crea un fel de balamuc simpatic, un tablou fascinant. Grădina Domnului e mare. Cînd se formează grupuri, cînd apar hater-ii sau hoardele de indignați care funcționează, vorba cuiva, ca sovietele de pe vremuri, lucrurile devin mai îngrijorătoare. Dar cu adevărat înfricoșător e un moment cînd aproape toate vocile astea se polarizează într-un singur sens. Cînd toate emoțiile și informațiile capătă aceeași orientare. Mă tem că o astfel de situație trăim în prezent. Aș îndrăzni să zic că parcă o și așteptam. Pe lîngă teribilele probleme sanitare, coronavirusul pare a fi cauzat și polarizarea pe o singură temă a întregii rețele informaționale de pe glob. E greu să mai deschizi televizorul sau Facebook-ul fără să te sperii. A fost ca un bulgăre de zăpadă care a tot crescut, adunînd toată zăpada din cale. E un fenomen care acum se autoalimentează, care nu se poate opri ușor. Chiar și articolul de față face parte, într-un fel, din acest carusel.

Avem probleme cu coronavirusul, evident, dar avem probleme și cu panica, poate chiar și cu dependența de veștile proaste. Nici nu putea fi altfel. E de așteptat și ca, după o vreme în care a predominat ideea de stat acasă, nerăbdarea, așteptarea sau plictiseala să-i facă pe oameni să caute și să răspîndească argumente împotriva acestei idei.

Dar, în condițiile informatizării de azi, ne putem imagina și alte motive care ar putea declanșa panici similare sau cine știe ce psihoze. Ce vreau să spun e că de pandemia actuală vom scăpa în cele din urmă. Pericolul panicilor și al psihozelor de tot felul, propagate global, va mai dura însă. Pentru că maladia acută de care suferă azi planeta și care poartă numele COVID-19 a venit pe fondul unei alte probleme, cronice de astă dată, care s-ar putea numi supraîncălzirea informațională a planetei.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.