Supermarket bis

Publicat în Dilema Veche nr. 95 din 10 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

C├«nd am cerut prima dat─â unor masteranzi s─â fac─â "observa┼úie participativ─â" ├«n c├«teva supermarketuri bucure┼čtene, au fost oripila┼úi: Ce s─â c─âut─âm noi "acolo"? Ca ┼či cum acest spa┼úiu, acest "acolo", ar fi fost numai pentru "ei", vulgul, o lume de consumatori numai buni de dispre┼úuit. Pe scurt, un aspect al societ─â┼úii nedemn de privirea sociologului. M-am enervat, dar mi-a trecut... Acum ├«ns─â, dup─â pilula din num─ârul anterior, am avut surpriza s─â primesc un comentariu, pe care vi-l transmit dimpreun─â cu comentariile pe care le-a st├«rnit: - (Theo, yahoo.com): Cred c─â Alex are perfect─â dreptate: "Consuma┼úia, fie ea alimentar─â sau nu, are ca referent permanent sistemul cultural de categorii, iar raioanele supermarketului s├«nt creatoare ┼či perpetuatoare ale acestei ordini." Din acest punct de vedere, apari┼úia ┼či dezvoltarea supermarketurilor la noi ne-a creat - cel pu┼úin unora dintre noi - un alt "sistem cultural de categorii", mai occidental. Cred c─â am devenit mai "europeni" ┼či prin modul ├«n care ne facem cump─âr─âturile. Avem, ├«n acest fel, un ├«ntreg "sistem de referin┼úe" comun, ├«ntr-un supermarket din Bucure┼čti te sim┼úi ┼či te compor┼úi la fel ca un francez la Paris, de pild─â. - (Iulia, Geneva): Nu cred c─â se merge la supermarket peste tot ├«n lume la fel - ceea ce las─â s─â se ├«n┼úeleag─â textul lui Theo! - (Maria, Paris): ┼×i una, ┼či alta - ca s─â spun a┼ča. Supermarketurile promoveaz─â, evident, o ideologie ┼či un comportament de consum stereotip, ce implic─â uniformizare, omogenizarea diferen┼úelor locale, dar ├«n acela┼či timp s├«nt mereu apropriate, modelate par┼úial de propriile valori, orientate pe anumite dimensiuni sociale ┼či culturale local semnificative. Cel mai cunoscut este cazul McDonald's-urilor din ├«ntreaga lume. Ca ┼či ├«n cazul McDonald's-ului ├«ns─â, ┼či ├«n marile spa┼úii de consum cele dou─â procese se limiteaz─â reciproc. Nu cred c─â trebuie s─â ne ├«nchipuim, cel pu┼úin nu dup─â doar trei-patru ani de la apari┼úia lor pe pia┼úa rom├óneasc─â, c─â supermarket-urile pot fi deschise unor schimb─âri radicale. Scenariile posibile de schimbare/adaptare nu pot fi foarte originale, fiind limitate at├«t de logica proprie supermarket-ului ├«n general, c├«t ┼či de imaginea ┼či ideologia dezvoltate de fiecare ├«n parte. Un nivel de lectur─â este a┼čadar cel sugerat la ├«nceput: supermarket-ul ca non lieu ├«n care, chiar dac─â nu m─â simt ┼či nu m─â comport ca un francez la Paris (cred c─â tot rom├ónu' va g─âsi ceva disfunc┼úional ├«n supermarket-ul local care-l va face s─â comenteze, resemnat sau enervat: "Material rom├ónesc, domnule!"), pot reg─âsi cel pu┼úin un loc previzibil, bazat pe un anumit sistem de a┼čtept─âri ├«n ce prive┼čte produsele, serviciile ┼či comportamentele. Unul dintre "miracolele" lui este a sa capacitate de a fi familiar unor indivizi de culturi diferite deoarece cu to┼úii cunosc "modul de utilizare". Un al doilea nivel de lectur─â poate pune accentul, ├«ntr-adev─âr, pe diferen┼úe, pe ruperea constantelor transna┼úionale ├«n procesul de apropriere local─â. Punctual, poate fi vorba de: "rom├ónizarea" decorului aflat─â ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu fabricarea unor m─ârci locale, conceperea chio┼čcurilor/vitrinelor de "obiecte tradi┼úionale", deplasarea anomic─â a indivizilor printre raioane ┼či formarea la fel de anomic─â a cozilor la cas─â, func┼úia de bodyguard-de-supermarket sau eterna muzic─â dat─â foarte tare ├«n perimetrul restaurantelor ┼či fast-food-urilor din incinta spa┼úiului comercial mai larg. Amplasarea geografic─â a supermarket-ului ├«n cadrul ora┼čului, surprinz─âtor de "├«n interior" ├«n dou─â cazuri ├«n Bucure┼čti, este o alt─â tem─â foarte interesant─â, din care se desprind multe alte subiecte inedite, precum: transformarea oarecum neobi┼čnuit─â a supermaket-ului ├«ntr-un magazin de proximitate, de cump─âr─âturi cotidiene, sau analiza modurilor de folosire a mijloacelor de transport ├«n mod special ├«nfiin┼úate pentru a-l face accesibil ┼či oamenilor din alte zone ale ora┼čului sau pentru a lega dou─â supermaket-uri concurente. Supermarket-ul nu mai este astfel doar o lume a oamenilor cu ma┼čin─â, cum este cazul, de regul─â, ├«n Occident. Exist─â ├«ns─â ┼či un al treilea mod de abordare, obi┼čnuit privirii practicienilor marketingului: supermarket-ul nu numai ca exponent al unui tip de consum, ci av├«nd ┼či o cultur─â de ├«ntreprindere proprie, care promoveaz─â anumite valori ┼či comportamente distincte. El este ├«n principiu accesibil ┼či destinat oricui, dar numai ├«ntr-o anumit─â coeren┼ú─â dat─â de publicul-┼úint─â vizat ┼či care e transpus─â ├«n practic─â prin nenum─ârate semne materiale: de la logo-ul ales ┼či p├«n─â la formarea v├«nz─âtoarelor (sau v├«nz─âtorilor, de┼či prin Rom├ónia ├«i vezi mai rar), ┼či trec├«nd prin numeroase decizii comerciale precum fixarea unor limite de varia┼úie a produselor ├«ntr-o gam─â ┼či a pre┼úurilor aferente, prezentarea produselor, a pre┼úurilor ┼či a ofertelor, plasarea ┼či succesiunea raioanelor, alegerea distan┼úelor dintre raioane ┼či a c─âilor de acces ├«n magazin etc. Un supermarket ├«┼či va propune astfel s─â constr├«ng─â ┼či s─â ghideze, ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â mi┼čc─ârile consumatorului, iar un altul ├«l va l─âsa liber s─â se plimbe; unul va propune o imagine de supermarket dinamic, suplu, rapid, oarecum elitist prin fixarea unei limite de jos a calit─â┼úii ┼či pre┼úului, iar un altul se va ├«ndrepta c─âtre familie ┼či va scoate ├«n eviden┼ú─â lini┼čtea ┼či pl─âcerea cump─âr─âturilor ┼či deschiderea c─âtre segmentele de popula┼úie defavorizate economic; unul va pune accentul pe criteriul utilitar, altul va c─âuta s─â provoace un ata┼čament afectiv al clientului, ┼č.a.m.d. - (Eu): Altfel spus, poate c─â nu ar trebui s─â vorbim de Supermarket, ci de supermarket-uri, a┼ča cum, prin anii '30, Ruth Benedict spunea c─â nu mai putem vorbi despre Cultura Primitiv─â, ci despre culturile primitive. Lan┼úuri diferite de supermarket deci, form├«nd ├«mpreun─â cu publicul lor de destina┼úie tot at├«tea "culturi" diferite. Nu are ├«ns─â loc astfel, cumva, o reclasificare cultural─â ce traverseaz─â culturile, ceva de genul "cultura Mall", "cultura Carrefour" etc.? - (Maria): ├Äntr-un fel, asta e ┼či inten┼úia. Pe de alt─â parte, este posibil ca acela┼či Carrefour, de pild─â, s─â atrag─â o anumit─â clientel─â la Paris ┼či s─â se pomeneasc─â cu o alt─â clientel─â la Bucure┼čti! S─â produc─â deci, f─âr─â s─â vrea, culturi - sau "sub-culturi" - diferite ├«n ┼ú─âri diferite. ┼×i atunci, responsabilii lan┼úului respectiv se vor ├«ntreba ce s-a ├«nt├«mplat? - (Eu): ┼×i vor chema antropologul s─â-i l─âmureasc─â ce-i cu aceast─â "sub-cultur─â"...

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.