Supărarea anuală pe Oscaruri

Publicat în Dilema Veche nr. 784 din 28 februarie – 6 martie 2019
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

E, totuși, un lucru frumos și nostim să refuzăm ideea că supărarea face parte din format. Din orice format. Adică din orice spectacol, de orice natură va fi fiind el. Ce farmec ar mai avea dacă n-ar fi cu bucurie, dar și cu supărare? Deși nu ne place deloc să știm că cineva ne manipulează stările de spirit, sentimentele, construind o poveste după o rețetă. Ignorăm faptul că, la urma urmei, exact asta face și un bucătar bun. Combină niște ingrediente, în virtutea unui scenariu, construiește un spectacol, făurește efecte și produce niște reacții.

Unii dintre noi n-ar accepta nici în ruptul capului că o rețetă culinară poate fi un scenariu. După cum ar refuza categoric să admită că un scenariu al unui film care i a emoționat ar putea fi construit după o rețetă. Li s-ar părea că a gîndi în felul ăsta e îngrozitor de simplist și de trivial. De ce? Pentru că ni se pare indecent să punem burta pe același plan cu capul. Oricît ar fi de complex, studiat, avangardist chiar, ceva care se adresează burții nu poate fi acceptat pe același palier valoric cu ceva care se adresează capului. Punerea unui asemenea semn de egalitate e un act pe care-l resimțim ca pe un soi de jignire. Ni se pare că burta e un teritoriu inferior, al unui fel de mecanică, iar capul e, exclusiv, un univers care lucrează cu suplețea ideilor, a chestiilor nemăsurabile. Pe de altă parte, ni se pare de-a dreptul ofensator și degradant să reducem lucrurile în halul ăsta și să coborîm nivelul discuției la niște cote atît de plebee. Iar unii ar refuza superior să schițeze chiar și cel mai mic pas pe calea acestui fel de discuție. Uitînd că lumea s-a tot luat la trîntă cu ideile astea, încă din adîncurile vechimii. Chestie de gust sau de elementar simț al umorului, ar zice alții.

Unora li se pare că sărbătoarea anuală de la Los Angeles trebuie să fie o instanță perfectă a recunoașterii valorii. Cum-necum, evenimentul ăsta trebuie, negreșit, să răspundă unor exigențe totale. Să împartă dreptatea într-un teritoriu al valorii artistice. Alții chicotesc sau rîd de-a binelea la auzul unei asemenea idei. Altminteri, există oameni care disprețuiesc profund „americănismele“ și „mizeriile comerciale“ venite, „desigur“, doar de la Hollywood. Ei bine, aceiași oameni cer, cît se poate de ferm, ca din același loc, pe care îl desconsideră, să izvorască și forma cea mai obiectivă de recunoaștere a valorii. Da, există și Cannes, Veneția, Berlin. Dar ce să faci?! Astea sînt, ce-i drept, locuri rezervate filmelor „de artă“. Au și ele strălucirea lor. Însă, deși au crescut în celebritate și dimensiune a spectacolului, rămîn niște etape de încălzire, un joc superior de glezne, înaintea Oscarurilor. Nu contează care vine după care. Momentul culminant al anului tot la Los Angeles se petrece.

Covor roșu, flash-uri, interviuri, bîrfe, haine ale marilor creatori, toate astea se găsesc peste tot. Dar la Oscaruri e marele show. E absolut firesc să se lase și cu cele mai mari supărări și dezamăgiri. Dacă ingredientele astea ar lipsi, dacă unii n ar fi revoltați și oripilați, n-ar mai fi aici marea sărbătoare. În alte locuri sînt sărbători ale cinefililor. La Oscaruri e sărbătoarea planetei. Așa cum Biserica înseamnă nu doar sacerdoți, ci și credincioși, așa e și la „Templul“ filmului. Cîtă vreme marile festivaluri europene sînt, mai degrabă, sărbători ale sacerdoților, la Oscaruri participă și toată suflarea „credincioșilor“ de pe toată planeta. E evenimentul anual unificator, cît se poate de „ecumenic“, un moment de sărbătoare a celui mai răspîndit spectacol, la care orice om poate avea măcar un fragment din iluzia accesului. Comparația e forțată și-o să-i supere rău pe unii. Dar, în mecanism, funcționează. Iar dacă mai punem în discuție și sumele de bani, fabuloase, dar și puterea pe care o generează această parte a industriei spectacolului, riscul de a supăra foarte rău crește cît casa.

Mai bine rămînem la supărări și proteste vehemente, la amenințări că „nu ne mai uităm niciodată la porcăria asta“, la concluzii deștepte că „e o mizerie chicioasă unde mai pun botul doar proștii“ sau la constatări vigilente, conform cărora „stîngiștii au pus gheara definitiv și aici, s-a terminat cu distracția, începe prigoana stalinistă a corectitudinii politice“. Aici se poate relua puțin comparația cu Biserica, fără cel mai mic gînd de a supăra pe nimeni. Deși, cu cît te scuzi mai mult, cu atît e clar că întărîți mai tare. Spre deosebire de Biserică, unde celebrele scandaluri de abuzuri sexuale par să slăbească încrederea în instituție, în „Cetatea Filmului“ lucrurile stau un pic diferit. Încrederea în Hollywood ca instituție, zguduită dintotdeauna de scandaluri, controverse și teorii ale conspirației, influențează invers vînzările de film, în toate variantele sale de format și plasare pe suport. Ce se pierde prin împuținarea publicului din cinematografe se recuperează prin vînzarea acasă, direct la domiciliul consumatorului. Piere vraja marelui ecran, dar trăiește bine-mersi obsesia ăluia mic. De pe peretele de-acasă, de la telefon, tabletă și laptop.

Iar supărările că n-a cîștigat nu știu cine, că n-a fost băgat în seamă cutare, că afro-americanii și minoritățile sexuale primesc prea mult, ca tîrzii compensații ale discriminărilor, toate astea fac parte din ingredientele și montarea pe farfurie a unui desert de la care nu ne putem abține în nici un an. Indiferent dacă ne trezim în viul nopții sau îl prindem a doua zi, ori dacă trăim iluzia că nu-l gustăm deloc. Într-un fel sau altul, el tot ajunge la noi. Supărările pe Oscaruri sînt exact ca supărările pe J.R. din Dallas, pe Falconetti din Om bogat, om sărac, pe Leoncio din Sclava Isaura, pe Darth Vader din Războiul Stelelor, pe Saruman și Smeagol din Frăția Inelelor sau pe Voldemort din Harry Potter. 

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Europa care ne aplauda pentru galeria de la Euro 2024 este șocată de SOS. „Circul Dianei Șoșoacă ne face de rușine”
Circul făcut de Diana Șoșoacă la dezbaterile privind alegerea președintelui Comisiei Europene i-a șocat pe europarlamentarii străini, chiar și pe naziștii germani (AfD), susține liberalul Rareș Bogdan. După ce a fost felicitat pentru românii de la Euro 2024, i se cer explicații pentru Șoșoacă.
image
ÎPS Teodosie cheamă ploaia, în această seară, pe câmpurile din Constanța. În jumătate de județ a fost deja potop
ÎPS Teodosie, ține o nouă slujbă specială împotriva secetei. Arhipiscopul Tomisului va citi rugăciuni pentru venirea ploii în timpul Sfintei Liturghii, a transmis Arhiepiscopia Tomisului.
image
Rusia desfășoară obuziere de pe vremea lui Stalin pe frontul din Ucraina. Moscova rămâne și fără stocurile din epoca sovietică
Rusia a desfășurat sute de obuziere vechi de 70 de ani pe linia frontului ucrainean, potrivit analiștilor, deoarece atât Kievul, cât și Moscova pierd cantități semnificative de echipamente pe câmpul de luptă după mai bine de doi ani de război.

HIstoria.ro

image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.