Sub pecetea defensivei

Publicat în Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie – 1 noiembrie 2017
Sub pecetea defensivei jpeg

De cîteva luni de zile, un coleg odinioară simpatic, de la Estetică, a devenit înfiorător de „defensiv“. Sper că v-ați însușit noua semnificație a acestui cuvînt în limba română, o adaptare, desigur, a uneia dintre conotațiile echivalentului său englezesc, defensive. Dacă nu, v-o comunic eu aici pentru a vă feri de fireasca stinghereală atunci cînd veți auzi lexemul rostit (probabil pe fondul unui reproș: că dumneavoastră ați fi, carevasăzică, astfel!) de către propriul vlăstar, deja emancipat în subtilitățile lumii contemporane. „Defensiv“ înseamnă astăzi agresiv, pus adică pe harță din orice (cîrcotaș, provocator etc.), dintr-un motiv ciudat: spaima de a nu fi criticat de către ceilalți. Mai exact, insul defensiv se simte obligat să le-o ia înainte potențialilor critici, denunțîndu-le cine știe ce defecte reale ori inventate și retezîndu-le ca atare, din start, orice pornire evaluativă asupra persoanei sale. Deși înțeleg substratul semantic al termenului, trebuie să mărturisesc faptul că el îmi provoacă o insurmontabilă confuzie. Cum să fii defenisiv, cînd tu, în fond, ataci primul și ești așadar taman pe dos: ofensiv? Apărătorii noțiunii vor observa pesemne aici că transferul derivă din limbajul militar unde defensiva, strategic vorbind, se realizează frecvent printr-un atac inopinat (o ofensivă), menit(ă) să provoace derută inamicului. Nu insist. E posibil ca dreptatea să se afle de partea lor.

Cert rămîne că eroul nostru a ajuns, în foarte scurtă vreme, extrem de defensiv. Vă voi spune numele lui și, neîndoios, veți înțelege de ce: Emil Macrou. Da, ați citit corect! Identitatea bietului profesor de Estetică se exprima printr-un fel de bășcălie sonoră românizată la adresa numelui președintelui Franței, Emmanuel Macron. Esteticianul Macrou s-a transformat, după alegerile franceze, în ținta ironiilor, din cauza politicianului Macron, cu toate că, din perspectivă cronologică, primul avea prioritate absolută, fiind cu un deceniu mai bătrîn decît liderul parizian. Notorietatea ultimului și-a spus însă cuvîntul. Pretutindeni, nu numai la Universitate, unde se vedea nevoit să-și zică numele, profesorul era imediat luat în balon. La oficiul poștal, de pildă, o funcționară, la vederea buletinului său, i-a șoptit mieroasă (stăpînindu-și totuși cu greu rîsul!) că i-ar plăcea o plimbare pe Champs-Élysées. Macrou s-a enervat instantaneu, făcînd o criză de isterie. Pe de o parte, l-a scos din sărite, evident, aluzia la Franța, iar, pe de alta, l-a înnebunit pronunția femeii, Șamps-Elize, cu m și p apăsate și accent pe prima silabă a celui de-al doilea cuvînt, detalii care, pentru un francofon de talia lui Emil, constituiau o agresiune practic fizică. A fost săltat (un alt termen favorit al vorbitorilor limbii române actuale!) de polițiștii locali și amendat pentru tulburarea liniștii publice.

Episodul a generat schimbarea profundă a profesorului. Nu mai permitea acum nimănui să deschidă gura în preajma lui. De aceea, vorbea enorm, certîndu-se, preventiv, cu toți și cu toate. A dezvoltat ticuri verbale, „mulate“, așa-zicînd, pe nevoia sa necontenită de a reproșa, interogînd și de a interoga, reproșînd: „cum adică?“, „ce face?“, „de ce?“ și „oare cum?“ Ele au pătruns masiv și în structura prelegerilor sale. Adesea, se răstea nervos, cum ar veni, la înseși subiectele pe care le aborda în expunerile pentru studenți. Îl puteai auzi țipînd brusc în amfiteatru: „În sistemul estetic hegelian, percepția joacă un rol definitoriu. Oare cum se va fi întîmplat ca și Adorno să acorde atenție, deodată, acestui element mult mai tîrziu?“ Sau: „Kant definește, printre primii, corporalitatea obiectului estetic. Cum adică să vină atunci marxiștii și culturaliștii ulterior să susțină, cu pretenția originalității, ipoteza triumfalistă a creației artistice ca produs material al unei societăți?“ Mai rea se dovedea treaba în ședințele Consiliului Profesoral, unde Emil vorbea neîntrebat și neanunțat. Dacă decanul începea o prezentare a situației financiare a Facultății, Macrou se trezea țipînd ascuțit: „Ce face, stimabile? Cum adică datorii?“ La întrebarea derutată a celui întrerupt – „Poftim? Ce ați zis, domnule profesor?“ –, el zbiera: „Cum adică «poftim», cum adică «ce am zis»?“

Într-o bună zi, Emil Macrou a fost oprit în trafic de doi agenți de circulație cu acuzația de „trecere pe culoarea roșie a semaforului“. Esteticianul a intrat numaidecît în pasa istericalelor și a gesticulației agresive, urlînd, din adîncul ființei lui, o întrebare năucitoare: De ce nu ar fi voie să trecem pe roșu?“ Unul dintre polițiști tocmai pregătea cătușele pentru o nouă „săltare“ a profesorului turbulent, cînd celălalt i-a arătat colegului său, speriat, permisul de conducere al șoferului recalcitrant. Omul s-a înmuiat subit și, ducînd mîna dreaptă la chipiu, a strigat: „Să trăiți, monsieur le Président! Mă scuzați, nu v-am recunoscut! Je vous en prie să continuați!“ 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa-cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Europa care ne aplauda pentru galeria de la Euro 2024 este șocată de SOS. „Circul Dianei Șoșoacă ne face de rușine”
Circul făcut de Diana Șoșoacă la dezbaterile privind alegerea președintelui Comisiei Europene i-a șocat pe europarlamentarii străini, chiar și pe naziștii germani (AfD), susține liberalul Rareș Bogdan. După ce a fost felicitat pentru românii de la Euro 2024, i se cer explicații pentru Șoșoacă.
image
ÎPS Teodosie cheamă ploaia, în această seară, pe câmpurile din Constanța. În jumătate de județ a fost deja potop
ÎPS Teodosie, ține o nouă slujbă specială împotriva secetei. Arhipiscopul Tomisului va citi rugăciuni pentru venirea ploii în timpul Sfintei Liturghii, a transmis Arhiepiscopia Tomisului.
image
Rusia desfășoară obuziere de pe vremea lui Stalin pe frontul din Ucraina. Moscova rămâne și fără stocurile din epoca sovietică
Rusia a desfășurat sute de obuziere vechi de 70 de ani pe linia frontului ucrainean, potrivit analiștilor, deoarece atât Kievul, cât și Moscova pierd cantități semnificative de echipamente pe câmpul de luptă după mai bine de doi ani de război.

HIstoria.ro

image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.