Stilul este omul

Publicat în Dilema Veche nr. 103 din 12 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Primisem o pereche nou-nouţă de Levi's. Originali! Era prima mea pereche de blugi. Prin anii '70, îţi dai seama... Erau puţin mari, aşa că i-am dat bunicului meu, care era croitor, să-i scurteze. Cînd am trecut peste cîteva zile să-i iau, mi-au dat lacrimile. Îmi făcuse o pereche de pantaloni aşa cum ştia el că trebuie să fie un pantalon: îi tivise cu aţă neagră (tu nu vezi că aţa asta portocalie nu se potriveşte cu bleumarine?), le scosese eticheta, eticheta mea de Levi's! (cum o să porţi eticheta p'afară? - a întrebat el, năucit) şi îi călcase! Blugi cu dungă! Ce mai, se duseseră dracului blugii mei cei noi! Eticheta am recuperat-o, că bunică'meu nu arunca nimic, dar nu a vrut nici mort să mi-o coasă la loc. Lucrez de cincizeci de ani. Am făcut toate soiurile de pantaloni şi de costume, aşa ceva nu se face! - s-a revoltat el. Cîteva luni mi-a fost ruşine să ies pe stradă cu blugii mei cei noi, de care eram atît de mîndru..." Şi amicul meu F. rîde, aducîndu-şi aminte de această peripeţie din adolescenţă. - Dar despre mine ce ai putea spune, cum mă îmbrac? - întreabă A., provocatoare. - Nu ştiu... e foarte... e diferit. Impresia mea este că aveţi stil! - Ce stil!? - Nu ştiu, pur şi simplu stil... - Ce faci? - se repede deodată S. - Ce să fac, îmi ung o felie de cozonac cu gem de măceşe, nu vezi? - răspunde, surprinsă, E. - Da' ce are cozonacul, nu-i bun? - Ba da, e foarte bun. De ce? - Păi atunci cum poţi să-l mînjeşti cu gem? - !? - Nu-i nici o problemă dacă nu e loc, facem bufet suedez. - !? - Adică punem toată mîncarea la un loc şi fiecare se serveşte cu ce vrea şi cînd vrea. E mai simplu şi nici nu ocupăm toată camera cu o masă cît o zi de post. - Bine, bine, ştiu şi eu ce-i aia bufet suedez, da' nu merge! - am sugerat eu, evaziv. - Da' de ce? Păi, nu ştiu, mi-am dat eu seama, dar cum, Doamne, iartă-mă, o să meargă o ciorbă de potroace plimbată "suedez" ca la cocktail. Doar sîntem de sărbători! Sărbătorile astea au început să fie o belea. Rituale şi apoi măcar ritualizate, ele pun inevitabil problema a ceea ce trebuie făcut - şi mai ales cum anume? Este greu de făcut o listă de astfel de recomandări precise, dar, evident, anumite lucruri nu pot lipsi şi, chiar dacă mai puţin evident, anumite lucruri "merg" împreună şi altele nu. Dacă schimbi însă compania sau te plimbi printre oameni de vîrste diferite, toate aceste aşteptări fireşti încep să se învălmăşească, să se contrazică, şi nimic nu se mai potriveşte. Sau tu nu te mai potriveşti cu nimic... Dar despre ce este vorba, de fapt? M-am întrebat şi eu în aceste zile şi mă gîndesc că, dincolo de obicei, problema a devenit mai mult una de stil. Dacă obiceiul nu mai este unul pentru toţi, constrîngîndu-ne astfel la gesturi comune, repetabile şi previzibile, singura formă a ordinii şi a previzibilului rămîne stilul. Stilul personal - care nu este însă niciodată doar personal. Şi ce plăcere mai mare decît să te recunoşti în stilul celuilalt? Dar cum recunoşti un stil? Nu stilul-uniformă, nu stilul pe care am ajuns să-l cumpărăm odată cu obiectele stilate şi modul lor de utilizare, ci existenţa unui stil de viaţă sau stil în viaţă. Cel mai simplu este încălcîndu-l. Ţi-ar fi greu, uneori, să enumeri atributele definitorii ale unui astfel de stil, dar cînd cineva face ceva ce "nu se potriveşte", te îngrozeşti în faţa lipsei sale de stil. Sau chiar de bun-simţ... Cum o să porţi eticheta pe dinafară şi să mînjeşti cozonacul cu gem? Este ceva de genul "poluării simbolice" despre care vorbea Mary Douglas şi care revelă mai bine existenţa unei ordini decît orice discurs despre Ordine. Îţi dai seama în astfel de situaţii că lipsa de stil îţi creează, fără să vrei, un dis-confort şi că eşti făcut din aceste fleacuri confortabile ale propriului stil. Bineînţeles că stilurile se schimbă - şi noi odată cu ele. Bineînţeles că acum purtăm eticheta la vedere (c'est du style!) şi, în fond, cozonacul cu gem poate fi şi el expresia unui alt stil. Importantă rămîne - îmi ziceam eu - existenţa stilului, nu a unui stil anume. Dar exact aici m-am blocat. Nu trebuie să invoci fluiditatea postmodernă ca să ştii în ce măsură transgresarea stilurilor a devenit norma. În ce măsură zapping-ul este modalitatea generică a preferinţelor, orice zăbovire într-un stil anume devenind disconfortabilă, după cum orice patchwork astfel rezultat devine sursă de plăcere. În ceea ce mă priveşte, recunosc că nu prea pricep cum se poate asculta Cohen şi în secunda următoare Paraziţii, trecîndu-se cu voluptate şi egală empatie de la unul la altul, apoi la jumătate de Pink Floyd completat cu un fragment de Madonna! Desigur, stilul, oricare ar fi el, este şi constrîngere, şi limitare, şi chiar ceva morgă ţîfnoasă. Comparativ, zapparea stilistică apare ca expresia însăşi a libertăţii, a eliberării individului de constrîngerile redundanţei stilistice. Individul ca subiect de fiecare clipă al propriei libertăţi. Ce poate fi mai fascinant? Şi totuşi, dacă pot să-mi imaginez o libertate de stil, îmi este mai dificil să-mi reprezint lipsa de stil ca libertate. În copilărie, pe cînd îmi copiam pe carneţele fraze înţelepte din Tagore, am dat şi peste următoarea sentinţă care mi-a rămas în minte: firea rîului sînt malurile!

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cum afli când te poți pensiona: ce documente trebuie depuse. CALCULATOR pensie anticipată
Creșterea vârstei de pensionare este luată în calcul în toate statele lumii în care natalitatea a scăzut, iar îmbătrânirea populației accelerează, punând în dificultate sistemele publice de pensii.
image
Povestea dramatică a celei mai de succes dresoare de lei și tigri din România. Final tragic de carieră
Cea mai renumită dresoare de lei și tigri din România a fost brașoveanca Lidia Jiga. Ea a murit în arenă, sfâșiată de tigrul pe care-l plimba cu decapotabila prin București în anii 1960
image
Misterul morții spionilor înecați în Lacul Maggiore din Alpii Elvețieni: „A venit apocalipsa peste noi“ VIDEO
Patru persoane au murit după ce o navă care transporta 21 de pasageri, toți în legătură cu serviciile secrete italiene și israeliene, s-a răsturnat, iar speculațiile privind natura călătoriei sunt din ce în ce mai multe.

HIstoria.ro

image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.
image
Ultimele zile din viața lui Adolf Hitler
Rar s-a mai întâmplat în istoria omenirii ca moartea unui om care a influențat decisiv nu doar secolul al XX-lea, dar și felul în care a evoluat omenirea până în ziua de azi să dea naștere la atât de multe minciuni, legende și adevăruri spuse pe jumătate. Autoritățile sovietice, singurele în măsură să afle adevărul, au făcut tot posibilul să încurce și mai mult lucrurile. Pentru Stalin, care gândea în termenii Războiului Rece încă din 1945, un Hitler probabil viu și nevătămat era mult mai folosi
image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.