Statul de drept și mîncarea

Publicat în Dilema Veche nr. 748 din 21-27 iunie 2018
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

De peste dou─âzeci de ani, formula ÔÇ×stat de dreptÔÇť e interpretat─â ╚Öi r─âsinterpretat─â ├«n Rom├ónia cu mai mult─â sau mai pu╚Ťin─â pricepere, cu mai mult─â sau mai pu╚Ťin─â bun─â-credin╚Ť─â. ├Än aceast─â revist─â a existat chiar o rubric─â intitulat─â ÔÇ×Statul de dreptÔÇť, autorul ei ├«ncerc├«nd ani de-a r├«ndul s─â explice esen╚Ťa ╚Öi nuan╚Ťele acestui concept ├«n general ╚Öi ├«n cazuri particulare. Mai nou, ╚Ötim c─â unii au inventat ideea statului paralel deranja╚Ťi, de fapt, de tot mai pronun╚Ťata dezvoltare a statului de drept, adic─â a unei Justi╚Ťii care nu se mai intersecteaz─â cu politica, ├«n sensul c─â nu mai depinde de politicieni. Ne├«nv─â╚Ťa╚Ťi cu a╚Öa ceva ╚Öi chiar uimi╚Ťi de fenomenul prin care ╚Öi cei ajun╚Öi ├«n func╚Ťii importante pot fi pedepsi╚Ťi la fel ca oamenii de r├«nd, pentru diverse ilegalit─â╚Ťi, ace╚Ötia au ajuns la povestea c─â ar fi ceva paralel. Paralel ├«ntr-adev─âr, cu ideea lor despre stat ╚Öi putere. Bine├«n╚Ťeles, aici trebuie f─âcut─â ╚Öi distinc╚Ťia ├«ntre statul legal ╚Öi statul legitim, asupra c─âreia speciali╚Ötii ├«n drept atr─âgeau aten╚Ťia ├«nc─â de pe la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, ╚Öi deosebirea dintre institu╚Ťiile represive dintr-un regim nedemocratic ╚Öi institu╚Ťiile ├«ndrituite s─â impun─â legea ├«ntr-o ╚Ťar─â democratic─â. ├Än fine, ar trebui l─âmurite ╚Öi o mul╚Ťime de alte detalii de genul c─â una e s─â ascul╚Ťi telefoanele popula╚Ťiei din motive politice, pentru a o ╚Ťine sub control, cum se ├«nt├«mpla ├«n statul legal al lui Ceau╚Öescu, ╚Öi alta e s─â ascul╚Ťi telefoanele unor suspec╚Ťi de fapte penale.

Evident, unii ╚Öi-ar putea ├«nchipui c─â prosperitatea n-are de-a face cu asemenea chestiuni complicate care ╚Ťin de teoria statului, cu alte cuvinte, c─â dac─â guvernan╚Ťii reu╚Öesc s─â dea de m├«ncare cet─â╚Ťenilor, nu conteaz─â prea mult raporturile dintre puterile ├«n stat. Ei bine, intrarea Rom├óniei ├«n Uniunea European─â a fost condi╚Ťionat─â la momentul respectiv, a╚Öa cum spunea un fost ministru al Justi╚Ťiei, de o singur─â mare problem─â: tocmai aceea a separ─ârii clare ╚Öi func╚Ťionale a Justi╚Ťiei de restul puterilor. De ce oare?

Pentru c─â mai s├«nt oameni care ╚Ötiu c─â de independen╚Ťa Justi╚Ťiei depinde ├«ns─â╚Öi func╚Ťionarea capitalismului, a sistemelor financiare care asigur─â dezvoltarea economiei ╚Öi cre╚Öterea bun─âst─ârii. Un istoric foarte la mod─â pe care l-am mai pomenit, Yuval Noah Harari, ├«n a sa lucrare Sapiens ÔÇô scurt─â istorie a omenirii, ajunge ╚Öi la acest subiect. Problema i se pare at├«t de important─â, ├«nc├«t a considerat c─â merit─â s-o cuprind─â ├«n cele nici 400 de pagini ├«n care radiografiaz─â ├«ntreaga evolu╚Ťie a speciei umane. Exist─â un capitol unde autorul explic─â dec─âderea monarhiilor absolutiste ╚Öi apari╚Ťia capitalismului. Pe scurt, el demonstreaz─â cum dezvoltarea economic─â foarte rapid─â a unor ╚Ť─âri ╚Öi p─âr╚Ťi ale lumii, ├«n ultimele c├«teva sute de ani, s-a datorat creditelor. Iar creditele ├«ncep, pe la anul 1500, s─â mearg─â tot mai mult c─âtre ╚Ť─ârile ca Olanda (prima dat─â), ├«n care ÔÇ×tribunalele s├«nt o ramur─â separat─â a guvern─ârii ╚Öi nu depind de burghezie ╚Öi prin╚ŤiÔÇť. ├Än Spania, mare putere ├«nc─â pe atunci, dup─â cum explic─â Harari, ÔÇ×tribunalele s├«nt subordonate regelui ÔÇô func╚Ťiile judec─âtorilor s├«nt la cheremul lui, iar ace╚Ötia se tem s─â nu fie pedepsi╚Ťi dac─â nu-i fac pe placÔÇť. Bancherii ╚Öi negustorii au ├«nceput s─â ├«n╚Ťeleag─â atunci c─â trebuie s─â-╚Öi ofere creditele ╚Öi s─â fac─â afaceri acolo unde aveau siguran╚Ťa c─â le vor primi ├«napoi ╚Öi c─â regulile ╚Öi propriet─â╚Ťile erau respectate (├«n termenii de ast─âzi, ├«n statele de drept) ╚Öi nu acolo unde suveranul putea s─â nu considere prioritar─â ├«napoierea unui credit ╚Öi putea s─â nu-l returneze f─âr─â s─â fie pedepsit. A╚Öa se face c─â un imperiu colonial ca Spania a ├«nceput s─â-╚Öi piard─â puterea, nemaireu╚Öind nici s─â adune bani pentru armate ╚Öi cuceriri, ├«n vreme ce alte state, precum Olanda ╚Öi apoi Anglia, ├«n care regulile func╚Ťionau ra╚Ťional, au ├«nceput s─â se dezvolte. ÔÇ×Capitalul se scurge, scrie Harari, din statele dictatoriale care nu reu╚Öesc s─â protejeze persoanele private ╚Öi propriet─â╚Ťile lor. ├Än schimb, el se revars─â ├«n statele care sus╚Ťin domnia legii ╚Öi proprietatea privat─â.ÔÇť Explica╚Ťia e pe c├«t de simpl─â, pe at├«t de clar─â. Fenomenul continu─â ╚Öi ├«n zilele noastre. A╚Öa se explic─â o bun─â parte din succesul ╚Öi bun─âstarea Statelor Unite (care au un sistem de Justi╚Ťie total independent ╚Öi bine pus la punct) sau prosperitatea ╚Ť─ârilor occidentale ├«n care, de asemenea, Justi╚Ťia func╚Ťioneaz─â independent. Tot a╚Öa se ├«n╚Ťelege ╚Öi de ce majoritatea popula╚Ťiei din ╚Ť─ârile ├«n care abuzurile autorit─â╚Ťilor r─âm├«n nepedepsite nu reu╚Öe╚Öte niciodat─â s─â scape de s─âr─âcie.

Revenind la oile noastre, lucrurile s├«nt la fel de simple: dac─â fondurile europene, creditele, investi╚Ťiile, ├«n general capitalul care intr─â ├«n Rom├ónia, ajunge ├«ntr-un fel sau altul sub controlul unor baroni (mai mult sau mai pu╚Ťin locali) care nu-l folosesc pentru dezvoltare, ci ├«n interes propriu, f─âr─â s─â dea socoteal─â ├«n Justi╚Ťie, el se va diminua, iar bun─âstarea, c├«t─â e, ├«n loc s─â creasc─â, va sc─âdea.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.