Sponsorul statului de drept

Publicat în Dilema Veche nr. 149 din 1 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- Ce te-a impresionat cel mai mult? - m─â interesez eu, a┼ča, ├«n general. - Felul ├«n care ne-au r─âspuns oamenii. M─â a┼čteptam s─â ne fie foarte greu s─â intr─âm ├«n comunitate. Ca s─â fiu sincer─â, unora dintre noi ne era chiar fric─â s─â n-o ├«ncas─âm... Or, dimpotriv─â, am fost primi┼úi foarte bine, lumea dorea s─â vorbeasc─â cu noi. Unii chiar ne-au spus c─â p├«n─â acum nimeni nu a stat de vorb─â a┼ča, cu ei, despre problemele lor. Pe scurt, p─âreau nevorbi┼úi... Stau de vorb─â cu o student─â ├«n anul II de la Sociologie (SNSPA), care a participat la un mic studiu "la cald", realizat de colegul meu Marius Pieleanu, ├«n timpul recentelor "revolte de strad─â" din Z─âbr─âu┼úi. Observa┼úia mi se pare important─â, mai semnificativ─â, poate, dec├«t majoritatea datelor statistice. De asemenea, surpriza majorit─â┼úii studen┼úilor c─â "e chiar un fel de ghetou" spune multe. Pomenesc de s├«rm─â ghimpat─â, de adev─ârate baricad─âri ale rom├ónilor, de data aceasta, ├«ncerc├«nd s─â se protejeze ├«n "marea de ┼úig─ânie". Cartierul ├«nsu┼či este o lume ├«nchis─â ├«n sine, relativ recent─â (doar 19% din popula┼úie locuia aici ├«nainte de 1990) ┼či compact─â (66% au rude prin vecin─âtate ┼či 75% percep cartierul ca pe o comunitate), cu localnici nemul┼úumi┼úi de condi┼úiile ├«n care tr─âiesc (dac─â ar fi s─â le credem pe cuv├«nt declara┼úiile, ar rezulta c─â doar 7% s├«nt bran┼ča┼úi la gaze, 16% la electricitate, 36% la canalizare ┼či 56% la ap─â...), dar dorindu-┼či s─â plece de aici doar ├«n propor┼úie de 50%, profund nemul┼úumi┼úi, de asemenea, de Prim─ârie ┼či Guvern, dar ├«nc├«nta┼úi de poli┼úia de proximitate cu care au ajuns s─â se ├«n┼úeleag─â bine (73%), ┼či a┼ča mai departe. Ca s─â vezi, avem ┼či noi ghetourile noastre! Te pomene┼čti c─â o s─â ni se ├«nt├«mple ┼či nou─â ca celor de la Paris, cu ─âia din Ferentarii lor!... Dar nu asta m─â fr─âm├«nt─â pe mine, nu st─â ├«n inten┼úia mea s─â emit sentin┼úe ┼či s─â ofer solu┼úii ├«n leg─âtur─â cu Z─âbr─âu┼úii, pe care lumea i-a uitat deja (p├«n─â la urm─âtoarea revolt─â...) ┼či despre care ┼čtiu ┼či eu aproape la fel de pu┼úin ca doamna prefect Mantale. Ceea ce chiar nu pot s─â ├«n┼úeleg este modul ├«n care s├«nt abordate, mereu ┼či mereu, acest gen de probleme, de la autorit─â┼úile statului p├«n─â la diver┼čii f─âc─âtori de opinie. ├Än cazul de fa┼ú─â, mimarea surprizei este de-a dreptul ├«nduio┼č─âtoare. Ca ├«n cazul nu mai pu┼úin faimoasei nun┼úi a fetei lui Cioab─â, care a f─âcut s─â tresar─â toat─â societatea rom├óneasc─â ├«n fa┼úa afl─ârii unui obicei ┼úig─ânesc pe care ├«l ┼čtiam cu to┼úii. Ca ┼či cum povestea Ferentarilor ar fi de ieri, de azi, ca ┼či cum ce s-a ├«nt├«mplat pe str─âzile Z─âbr─âu┼úilor ar fi o violen┼ú─â inexplicabil─â c─âzut─â precum fulgerul din senin pe capul guvernan┼úilor. Or, starea de ghetou nu este de ieri, de azi, ci dureaz─â de mult─â vreme. Este o problem─â social─â major─â, ce se cere analizat─â ┼či abordat─â ca atare, ┼či nu doar utilizat─â din patru ├«n patru ani ca miz─â electoral─â. Bran┼č─ârile ilegale nu s├«nt nici ele de ieri, de azi ┼či constituie o problem─â infrac┼úional─â major─â, cunoscut─â, care se cere abordat─â ┼či solu┼úionat─â cu mijloacele specifice. Debran┼čarea ca modalitate de a rezolva ambele probleme, at├«t pe aceea social─â din amonte, c├«t ┼či starea infrac┼úional─â de fapt, este o solu┼úie, ├«n cel mai bun caz, eufemistic─â. ┼×i pentru ca lucrurile s─â fie ┼či mai confuze, debran┼čarea este prezentat─â ca un fel de catastrof─â natural─â, de ├«nse┼či institu┼úiile statului: cine ├«i poate ajuta pe ace┼čti bie┼úi oameni care, uite, au fost debran┼ča┼úi dup─â cum merit─â, ce-i drept, dar s├«nt ┼či ei oameni ┼či trebuie ajuta┼úi la nevoie... Cine se ofer─â deci s─â-i sponsorizeze pe ace┼čti oameni? - ├«ntreab─â doamna prefect, reprezentant─â important─â a statului de drept ┼či prostie nepereche a politicii noastre postdecembriste. Nu tu problem─â social─â, nu tu problem─â penal─â, nu tu probleme edilitare ┼či cu at├«t mai pu┼úin probleme politice. Nimic, pur ┼či simplu s-a ├«nt├«mplat o nenorocire care este, ┼či statul, ca un p─ârinte sever, dar grijuliu, se preocup─â s─â g─âseasc─â oameni cu bani ┼či inim─â generoas─â, care s─â-i ajute pe supu┼čii s─âi c─âzu┼úi ├«n p─âcat. ┼×i atunci apare El, c─âlare pe calul s─âu ro┼č-albastru ┼či salveaz─â victimele catastrofei naturale a debran┼č─ârii de la moarte, prin frigul la fel de natural al iernii. Drept care 68% din popula┼úie declar─â subit c─â ├«l vor pe El pre┼čedinte ┼či nu pe ─âla mic ┼či chior (8%), de conduce acum ┼úara. Nu am nimic ├«mpotriv─â: Becali ├«┼či cump─âr─â electorat, dreptul lui. Dar nu cu sprijinul statului al c─ârui contribuabil s├«nt ┼či eu! Nu ca sponsor oficial al statului de drept, ca ┼či cum ar fi o multina┼úional─â, iar noi cu to┼úii, cet─â┼úenii acestei ┼ú─âri, am fi fotbali┼čti. Populismul exist─â pretutindeni ├«n lume ┼či va continua s─â existe, desigur, dar nu ├«ntre┼úinut ┼či sus┼úinut de partidele la putere, ├«mpotriva propriilor interese ┼či indiferent de cele ale statului ┼či ale societ─â┼úii pe care o reprezint─â. Alo, doamna prefect, m─âi drag─â, u┼čor cu ┼úara prin tranzi┼úie! Domnilor guvernan┼úi, trezirea! Chiar nu realiza┼úi c─â singurul produs pe care ├«l scoate┼úi pe pia┼ú─â, ├«n ultima vreme, pare s─â fie acest populism al adversarilor? Dac─â ve┼úi continua ├«n felul acesta, s-ar putea ├«nt├«mpla ca la scularea din somnul cel de moarte, ├«n care v-a┼úi a┼čezat singuri, s─â nu mai ave┼úi ce guverna, c─âci toat─â popula┼úia acestei ┼ú─âri┼čoare a fost cump─ârat─â (en gros ┼či en detail) de o echip─â de "sponsori" ├«ntreprinz─âtori ┼či inimo┼či. S-ar p─ârea c─â statul de drept st─â tare str├«mb, dac─â are nevoie de asemenea proptele pentru a nu c─âdea ├«n nas...

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
640px Bathing at Talloires (Bagnade à Taillores) (The Swim) MET DP834430 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.