Spiritul literei

Publicat în Dilema Veche nr. 746 din 7-13 iunie 2018
Spiritul literei jpeg

Fiecare cercet─âtor are o idee tr─âsnit─â preferat─â (ca s─â nu se ├«n╚Ťeleag─â c─â ar fi singura). O idee pe care nÔÇĹo poate demonstra ╚Ötiin╚Ťific, dar ├«n care simte c─â e ceva. Dac─â ave╚Ťi un pic de r─âbdare, a╚Ö vrea s─â v─â spun ITP a mea. Pe scurt, m─â g├«ndesc c─â introducerea alfabetului ├«n Grecia, ├«n epoca geometric─â, a avut o contribu╚Ťie direct─â la apari╚Ťia artei figurative.

Vreo patru secole, lumea greac─â trecuse prin a╚Öa-zisa epoc─â ├«ntunecat─â, ├«n care arta ╚Öi scrierea civiliza╚Ťiei miceniene au disp─ârut ca apa ├«n nisip. C─â liniarul B fusese un silabar, iar nu o scriere alfabetic─â, nu conteaz─â aici, ╚Öi nici faptul c─â nu a fost folosit pentru literatur─â. Cert e c─â, ├«n locul miilor de t─âbli╚Ťe ├«n liniar B g─âsite de arheologi, urmeaz─â acum un mare gol. Se medita probabil mult, dar de scris, deloc. La fel, ├«n locul taurilor ╚Öi zei╚Ťelor din frescele miceniene, urmeaz─â 400 de ani de zigzaguri ╚Öi alte exerci╚Ťii geometrice pe vase, ca f─âcute ├«n timp ce vorbe╚Öti la telefon. Nu ╚Ötiu dac─â s├«nt ├«n total zece vase din toat─â perioada asta pe care s─â apar─â un animal. Iar prima figur─â omeneasc─â apare dup─â mai mult de trei sute de ani de la c─âderea micenienilor la sf├«r╚Öitul epocii bronzului.

Cam ─âsta e deci bilan╚Ťul la data c├«nd se introduce alfabetul. Cea mai veche inscrip╚Ťie e de pe la 775 ├«.Hr. Mai trec vreo 15 ani ├«n care ceva ├«ncepe s─â p├«lp├«ie: ├«nc─â vreo cinci-╚Öase figuri umane s├«nt produse de arti╚Öti din lumea greac─â (trei ├«n Atica). Iar apoi, deodat─â, apare ├«n Atena un tip care face ni╚Öte amfore ╚Öi kratere de un metru ╚Öi jum─âtate ├«n─âl╚Ťime, folosite pe post de piatr─â de morm├«nt ├«n cimitir ╚Öi decorate cu sute de figuri ÔÇô unul din cele mai interesante experimente artistice din toat─â istoria Greciei. Po╚Ťi recunoa╚Öte m├«na a╚Öa-numitului Maestru de la Dipylon de la un vas la altul ÔÇô practic, se poate folosi analiza morellian─â pentru autentificare, ca pentru un maestru renascentist (ceea ce, ├«n sens larg, ╚Öi este). Scenele cele mai caracteristice de pe vasele lui s├«nt cele de vizitare a mortului, aflat sub un fel de baldachin ╚Öi ├«nconjurat de rude care jelesc.

Dar poate c─â, de fapt, arta figurativ─â nu e o consecin╚Ť─â a unui declic cognitiv produs de introducerea alfabetului, ci noua scriere ╚Öi noua art─â s├«nt ambele importate din Orientul mult mai avansat ├«n ambele privin╚Ťe? Parc─â nu. S─âp─âturile arheologice de la Lefkandi, de exemplu, arat─â c─â, timp de un secol ╚Öi jum─âtate, grecii de acolo au pus ├«n morminte at├«t produc╚Ťiile lor pur geometrice, c├«t ╚Öi vase orientale importate, cu splendide frize cu oameni ╚Öi animale, pe care deci le cuno╚Öteau bine. Sau poate de alfabet a fost nevoie pentru trecerea pe curat a epopeilor orale, reflectate apoi ├«n art─â? Nu, nici con╚Ťinutul inscrip╚Ťiilor nu sugereaz─â asta, ╚Öi nici ├«n art─â nu se reg─âsesc motive homerice dec├«t mai bine de o sut─â de ani mai t├«rziu.

Pe vasele lui, ai zice c─â omul ├«ncearc─â s─â scrie cu siluete. ╚śirurile de bocitoare din jurul catafalcului arat─â ca o succesiune de litere. Pictorul nu e interesat de naturalism, ci de interac╚Ťiunea simbolic─â a acestor litere umane multiplicate, ├«n grupuri orientate ├«n aceea╚Öi direc╚Ťie, ca dintr-o obi╚Önuin╚Ť─â de lectur─â. Cele mai interesante s├«nt bra╚Ťele acestor figuri. DintrÔÇĹun corp prezentat oricum foarte conceptual (tors triunghiular, fa╚Ťa ca o migdal─â cu un punct ├«n centru etc.), ele s├«nt cele mai schematic desenate, ca la Olive a lui Popeye. Ele s├«nt ╚Öi singurele care ├«╚Öi schimb─â pozi╚Ťia, care fac ceva, de obicei fiind folosite de bocitoare (care de multe ori s├«nt, de fapt, b─ârba╚Ťi) ca s─â-╚Öi smulg─â p─ârul din cap.

Ace╚Öti adul╚Ťi care buchiseau acum 2700 de ani se confruntau cu alfabete ├«nc─â nestandardizate, dar toate compuse mai ales din linii drepte (curbele s├«nt greu de zg├«riat pe cioburi). ├Än Creta, cobori pu╚Ťin be╚Ťi╚Öorul orizontal dintr-un alpha ╚Öi ob╚Ťii un delta; dac─â ├«l sco╚Ťi cu totul, ai un gamma. ├Än Atena, sco╚Ťi o liniu╚Ť─â dintr-un mu ╚Öi devine un nu, rote╚Öti o alta ╚Öi ai un rho. Gimnastica be╚Ťi╚Öorului are consecin╚Ťe semantice. S─â mai zic c─â atunci c├«nd acest Adam al pictorilor atenieni deseneaz─â r─âzboinici, el ├«i doteaz─â cu un fel de scut bizar (dreapta jos ├«n foto), care i-a intrigat mult pe istorici ╚Öi pe arheologi.  Or, ├«n unele alfabete timpurii, pe care le cunoa╚Ötem bini╚Öor, apar semne similare (de pild─â, pentru unele eta). E posibil ca scutul s─â fie, la origine, o liter─â.

Fascina╚Ťia pentru scris e ilustrat─â ╚Öi mai t├«rziu pe vasele grece╚Öti de fenomenul aparent bizar al inscrip╚Ťiilor f─âr─â sens (se cunosc cel pu╚Ťin dou─â mii). Acum c├«╚Ťiva ani, printre ele au fost identificate unele cuvinte ├«n georgian─â, abhaz─â, cerchez─â etc. auzite de greci de la ceea ce ei numeau, general, sci╚Ťi. Dar, cu siguran╚Ť─â, asta nu le explic─â pe toate. Rolul inscrip╚Ťiilor nu poate fi nici de a decora, pentru c─â majoritatea nu s├«nt deloc caligrafice (de╚Öi e adev─ârat c─â direc╚Ťia inscrip╚Ťiilor poate crea linii de for╚Ť─â vizuale). De transmiterea unui mesaj e clar c─â nu-i vorba, ╚Öi de altfel, p├«n─â ╚Öi inscrip╚Ťiile care au sens nu s├«nt acolo pentru asta ÔÇô majoritatea s├«nt perfect stereotipe, sau nume proprii, sau pur ╚Öi simplu comenteaz─â, al─âturi de un ulcior, ÔÇ×ulciorÔÇť, de o f├«nt├«n─â, ÔÇ×f├«nt├«n─âÔÇť etc., ca ├«ntr-un pasaj din Veacul de singur─âtate. Impresia mea e c─â Maestrul de la Dipylon, primul artist grec identificabil, deprinsese alfabetul ╚Öi c─â ├«n pictura lui se reflect─â pl─âcerea de a scrie, care este, ├«n ultim─â analiz─â, pl─âcerea g├«ndirii abstracte. Scrisul de m├«n─â despre care, din p─âcate, scriu chiar acum la laptop.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.