Sogno di spose

Publicat în Dilema Veche nr. 301 din 19 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu mai făcusem de mult acest exerciţiu: o fotografie pe tema "exotic", cu care începea masterul de antropologie. Cu ani în urmă, majoritatea pozelor rezultate înfăţişau fructe "exotice" pe tarabele de la piaţă sau africani şi asiatici îmbrăcaţi "exotic", surprinşi pe străzile Bucureştiului. De data aceasta, categoria dominantă de fotografii putea fi intitulată "incongruenţă" (sau cum se exprimase o masterandă, out of place): exoticul părea să fie perceput în primul rînd ca nepotrivire, contrast, co-existenţă a unor elemente din lumi diferite, adică, în ultimă instanţă, ca dezordine " ceea ce presupunea, implicit, că în capul nostru se făcuse ordine... Dacă aşa stau lucrurile, atunci Tirana, cu straturile sale de contraste, poate fi considerată în ansamblul ei ca "exotică". La începutul parcursului său postcomunist avea vreo 250.000 de locuitori; acum are peste un milion, adică peste un sfert din populaţia ţării. După decenii de "legare de glie", cînd aveau un soi de paşaport ce nu le permitea să-şi părăsească satul, albanezii au fugit care-ncotro imediat ce interdicţia a dispărut odată cu căderea comunismului. O asemenea dinamică explozivă este, evident, mediul ideal pentru acumularea contrastelor. Ceea ce este surprinzător pentru un postcomunist ca mine, venit din alte contexte, este însă faptul că regăseşti aici, îngheţate parcă într-o simultaneitate de straturi geologice, mai toate valurile succesive care la noi s-au înlocuit unul pe altul de-a lungul celor douăzeci de ani de "tranziţie". Este suficient astfel să-ţi arunci ochii de jur împrejur sau să faci cîţiva paşi pentru a evoca o întreagă cronologie recentă: asta e de la începutul anilor ’90, asta e din perioada stalinistă, asta e de prin ’97-’98, asta e în plin 2000 etc. O plimbare prin Tirana este astfel şi un emoţionant traseu al memoriei. O fotografie de început de pe terasa hotelului Tirana International ("Intercontinentalul" lor): pe fundal, semicercul clădirilor guvernamentale ridicate de italieni în anii 1920 (într-o fotografie de epocă de la muzeul naţional, în spatele şantierului proaspăt început nu se vedea nimic; acum este centrul unui oraş cu un milion de locuitori!); în stînga, moscheea Et’hem bei pe fundalul unui zgîrie-nori în construcţie; pe latura stîngă, clădirea gen palatul sindicatelor care adăpostea Opera şi în care s-a instalat acum ambasada Italiei, deasupra unor baruri cu terasă aflate la parter; în centru, evident, statuia impunătoare a lui Skanderbeg; la picioarele ei, într-un tir deschis este expus cu mare fast şi mîndrie naţională un record Guiness recent: cea mai mare brush-painting din lume, înfăţişîndu-l pe Michael Jackson (drept care toată piaţa este inundată de dimineaţa pînă seara tîrziu de muzica acestuia); în sfîrşit, pe latura din dreapta, fostul cartier nomenclaturist, ras dintr-o singură mişcare şi înlocuit cu bulevardul magazinelor şi cafenelelor occidentale. Totul traversat de un trafic asemănător celui din Bucureşti la oră de vîrf, dar " dacă vă puteţi închipui aşa ceva " mult mai haotic! Las terasa hotelului şi cobor în stradă. La primul colţ, un bătrînel vinde ţigări (de contrabandă?) pe o masă pliantă acoperită cu o folie mototolită de plastic; era acolo şi la miezul nopţii, cînd am ajuns la hotel. Cîţiva metri mai încolo, un băieţel îmi oferă pixuri. Îmi fac loc prin trafic, căci stopurile nu au prea mare valoare şi o pornesc agale pe un bulevard plin de magazine şi baruri. Mă opresc în faţa unui magazin fastuos cu rochii de mireasă: Sogno di spose. O vitrină uriaşă expune cele mai recente şi extravagante "vise" matrimoniale. O iau apoi pe un intrînd ce se întrezăreşte în dreapta magazinului şi mă pomenesc brusc într-un talcioc tentacular ce se infiltrează prin toate spaţiile dintre blocuri. Tot ce-ţi poţi imagina, ca pe vremea cînd toată România "făcea Turcia": pantofi de tot felul, cîrlige de rufe, tot soiul de tostere, baticuri, blugi, adidaşi, "moartea pasiunii" de toate mărimile, ceasuri şi cîte şi mai cîte. Apoi, la fel de brusc, mă pomenesc în alt bulevard, plin şi el de magazine şi cafenele. Îmi aleg una la soare şi cer un espresso (de vreo trei ori mai ieftin decît la marele hotel pentru străini unde stau). Excelent! Italiano? " mă întreabă chelnerul. Comme ci, comme ça... " mă pomenesc eu răspunzînd. Apoi îi explic că sînt român şi serviciul se desfăşoară mai departe într-o engleză aproape fluentă. Mă destind în fotoliul comod şi privesc împrejur. Totul este, evident, nou-nouţ. Doar în dreapta mea terasa este lipită de peretele unei căsuţe mici de piatră acoperită cu ţiglă, cam în stilul caselor ţărăneşti de munte din Albania. Din mijlocul peretelui mă priveşte o fereastră cît o ramă de fotografii, cu o perdeluţă lucrată de mînă. Pe hornul de deasupra ei iese fum de cărbuni. Brusc, sînt trezit din reverii de un om al străzii, jerpelit şi neras, care se năpusteşte pe mine şi îmi cere bani. Se trînteşte pe jos, îmi cuprinde piciorul şi începe să-mi pupe pantofii. Mangiare, mangiare! " strigă el cît îl ţine vocea. Mirosea puţin a băutură, bineînţeles, dar şi mai tare a foame cruntă. Chelnerul se repede la el şi încearcă să-l înlăture, dar fără succes. Reuşesc la un moment dat să mă smulg din încleştare şi o iau aproape în fugă peste terenul viran din proximitatea fostei reşedinţe a lui Enver Hodja înapoi spre hotel. Ajuns în holul hotelului, cer bagajul, las un euro bacşiş băiatului care mi-l duce pînă la Land Rover-ul pus la dispoziţie de "Universitatea europeană", mă sui în maşină şi o pornesc spre aeroport. Este duminică, dar traficul este la fel de aglomerat ca într-o zi lucrătoare. Nimeni nu are unde să plece din Tirana în week-end.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.