Sociologia fînului

Publicat în Dilema Veche nr. 92 din 20 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

wrote: Domnule profesor, uitaţi cum stau lucrurile pe aici în momentul de faţă: am găsit o familie cu 16 membri (15 fraţi+mama), majoritatea plecaţi din ţară, vreo 7 dintre ei întorşi în sat în vacanţă pentru lucrul la fîn. Principala ocupaţie în perioada asta este cositul fînului, drept pentru care fiecare echipă merge la lucru pe cîmp cu cîte o familie. Facem "observaţie participativă" acolo de ne dor toţi muşchii! Viorelia şi Ana au făcut o etnografie detaliată a fînului (etape, denumiri, drumul fînului de la cîmp la grajd etc.) şi au cules legende despre fîn. E o nebunie totală cu fînul ăsta, încît ne-am gîndit să facem o "sociologie a fînului". Ce ziceţi? Ce să zic, sună de-a dreptul exotic! O populaţie îndepărtată, cu obiceiuri stranii, pe care "antropologii" se grăbesc să le descrie... Pare a fi o încurcătură, o mirare de orăşean care vede pentru prima dată o vacă. Ştiu însă că nu este aşa, majoritatea sînt de la ţară, toţi au mai făcut teren. Atunci ce-i cu "nebunia" asta? Cer oareşce date suplimentare. Cătălina îmi trimite cîteva povestiri de teren, frumos aşezate în pagină: "Eu nu fac fîn pentru că sînt bolnavă, nu pot. Noroc că vin ei vara să facă fînu'." Adică se întorc din Italia, Spania, Ungaria, Anglia etc., special pentru fîn?! - mă întreb nelămurită. Ba mai mult, aflu că la sărbătorile mari de peste an, adică la Crăciun sau la Paşte, nu prea vin pe-acasă. Vorbesc cu Vero, care trăieşte în Spania de ceva ani buni, de vreo şapte ani mai precis, are chiar dublă cetăţenie, o întreb despre fînul ăsta care deja mă nelinişteşte. Nici ea nu înţelege foarte mult, bătrîna nu mai are vacă, are un cal doar, iar fînul îi cam prisoseşte de la an la an. Pentru mine treaba cu fînul e o nebunie curată, sîntem la sfîrşit de iunie şi toată lumea are o singură îndeletnicire, nimeni nu e de găsit acasă cît e ziua de mare. La biserică clopotele bat de cîte 360 de ori, în trei reprize pe zi. Ne-am obişnuit: dimineaţa, la răsăritul soarelui - pentru plecarea la cîmp, la amiază - pentru pauza de masă, iar seara - pentru încetarea muncii. Am lucrat şi noi la fîn, doar-doar om intra în "nebunia" asta a muncilor "tradiţionale" şi-om înţelege ceva! Sculat de dimineaţă în bătăi de clopote şi fuga la treabă! Vero de-abia s-a trezit, ceilalţi la ea în familie, la fel. Micul dejun cu cereale şi lapte pasteurizat, căci Alexandrei, născută şi crescută în Ungaria, nu-i place laptele de vacă. La numai cei 10 ani ai săi, Alexandra încearcă să ne servească o lecţie de politică pro-europeană: "De cînd a intrat în UE, în Ungaria lucrurile se schimbă în bine!". Aşa o fi, ce să mai zicem? Vorbeşte la telefon cu tatăl ei şi ne traduce şi nouă fragmente de conversaţie, că nu ştim o boabă ungureşte. "I-am spus să trimită o salvare, un avion... ceva să mă ia de-aici că simt că mă bolînzesc." Ni se dau furci cu capătul din plastic sau fier, Gheorghe ne spune că sînt mai bune decît "ălea rustice". Fînul a fost cosit cu o zi înainte, manual, nu şi-au cumpărat motocositoare din Italia, ca vecinii lor, că "locul" e cam în pantă şi cu denivelări. Vero ne spune să "ţîpăm hainele", "să ne ia şi pe noi puţin soarele". Ea şi-a pregătit costumul de baie. "Staţi liniştite, că fraţii ăştia ai mei au mai văzut toples pe plajă în Spania!" Bătrîna ne supraveghează munca, i-ar plăcea un par nou, din brad, pentru claia de anul ăsta, dar Iulian o lasă să vorbească şi îl înfige în pămînt tot "p-ăla din bătrîni". Gata cu claia: "aduceţi vegeta şi piperu'" - spune Iulian. Bătrîna ne povesteşte că în claie se presară sare pentru conservarea fînului, dar copiii nu o mai ascultă, "îi fac fînul să fie făcut şi gata". Seara la barul din sat al lui Adrian se discută despre cine a mai plecat şi venit din Italia, Gheorghe l-a văzut pe Canguru la Roma, a lu' Puţ şi-a luat apartament în Napoli, soţia lui Adrian aşteaptă un băiat, o să-i pună numele Mario, şoferu' de curse în Italia, vecinu' Ion, e la mare acum, la Mamaia, a lu' Mărie de pe pustă n-a putut veni anu ăsta la fîn. Şi apoi iar fîn: claia de la Vero mai trebuie pieptănată mîine puţin, a lu' Adrian e mai înaltă decît aia de anu' trecut, da anu' trecut a avut două, cică a lu' Crăciun a aşezat deja trei podine, da' n-are fîn să ridice trei clăi. Nicu rîde într-un colţ: "tata după ce ridica claia stătea trei ore lîngă ea s-o admire. Voi sînteţi în stare să discutaţi o noapte întregă de clăile voastre!". Urmează o serie de detalii despre "competiţiile fînului", în jurul cărora se învîrt toate. Chiar şi cei mai tineri, care de multe ori nu mai văd rostul fînului pentru o gospodărie care nu mai are animale, tot intră - mai în glumă, mai în serios - în acest joc. Nu pot rămîne de rîsul satului. Iar pentru asta vin din Spania, Italia sau de pe unde mai sînt, pentru a face căpiţe mai ceva decît ale vecinului. Tot nu înţeleg prea bine ce se întîmplă, dacă este un fenomen într-adevăr mai aparte sau, pur şi simplu, este vorba despre importanţa obişnuită a fînului pentru o gospodărie ţărănească. Se pare însă că această utilitate economică este în profund declin şi nu prea ar mai justifica toată această "nebunie". Pe de altă parte, competiţia simbolică în jurul căpiţelor pare a fi mai puternică decît în satele învecinate. În orice caz, este interesant modul în care cei de aici şi cei de dincolo, din diferitele ţări pe unde lucrează sau s-au aşezat, ţin să se poziţioneze în continuare în ierarhiile orale ale satului prin "capitalul simbolic" al fînului. Şi pentru aceasta nu ezită să facă mii de kilometri la vremea cositului. Fînul ca "fenomen social total", îmi trece prin minte. Dacă am şti în detaliu cum se leagă practici şi relaţii în jurul acestor "competiţii ale fînului" şi cum s-au schimbat ele în ultima vreme, am putea citi mai bine, probabil, în acest fapt mărunt, dinamicile mari şi derutante ale "glocalizărilor", care încă ne mai impresionează ca o "nebunie totală". mihailescuvintila@yahoo.com

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.