Societatea postţărănească

Publicat în Dilema Veche nr. 150 din 8 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

1 Decembrie 2006. Ultima s─ârb─âtorire a "vechii" Rom├ónii, ├«nainte de "foarte marea Unire" cu Europa, de peste fix o lun─â. O ultim─â s─ârb─âtorire, parc─â mai anemic─â dec├«t oric├«nd, str─âb─âtut─â de ├«ntrebarea explicit─â sau implicit─â dac─â ┼či cum ne mai reprezint─â aceast─â s─ârb─âtoare - dar ┼či pe cine mai reprezint─â ea cu adev─ârat? Ocazie, totu┼či, de m├«ndrii, spaime ┼či abera┼úii identitare. Vechi ┼či noi. Am avut parte pe toate c─âile de comunicare ├«n mas─â de ve┼čnica "toleran┼ú─â multimilenar─â a Rom├ónului" ┼či alte calit─â┼úi exemplare ┼či eterne, dar ┼či de noi angoase, de o prostie comparabil─â, cum c─â, de pild─â, vin ─â┼čtia de la Bruxelles ┼či "ne iau mortu├ó┬Ç┬Ö din cas─â", adic─â nu ne mai dau voie s─â-l ├«ngrop─âm a┼ča, cum se cade, cre┼čtine┼čte! Ce-i de f─âcut? - s-ar fi ├«ntrebat mul┼úi, dac─â n-ar fi o fraz─â de trist─â amintire. Ce-i de f─âcut?... P─âi, e de g├«ndit, evident! Dar ceva mai a┼čezat ┼či mai temeinic, nu la modul pripit ├«n care s-au petrecut lucrurile (┼či) de data aceasta. Recunosc, e greu, mai ales c├«nd Ziua Na┼úional─â deschide, de fapt, luna cadourilor, nu pe aceea a medita┼úiei. Dar, la sf├«r┼čitul acestei luni, ne a┼čteapt─â un cadou aparte, a nice gift, care ar trebui s─â ne pun─â serios pe g├«nduri. Nu pentru a decide, printr-un act final de voin┼ú─â, cine s├«ntem "cu adev─ârat" (nimeni nu va afla acest lucru vreodat─â, pentru simplul motiv c─â o astfel de existen┼ú─â social─â de-a pururi adev─ârat─â nu exist─â), ci cine vrem, dorim sau vis─âm, de fapt, s─â fim. Ne ├«ntoarcem deci, mereu ┼či mereu, la marea problem─â a unui proiect de societate pentru ┼ú─âri┼čoara noastr─â, ├«n cur├«nd mai dodoloa┼ú─â dec├«t a visat ea vreodat─â. Iorga a exprimat, ├«n c├«teva r├«nduri ┼či formul─âri, o idee foarte frumoas─â: o na┼úiune - spunea el - nu este doar a locului ├«n care se afl─â, ci ┼či a celui spre care ├«┼či ├«ndreapt─â privirea ┼či dup─â care t├«nje┼čte. Grecia, de pild─â, este mai degrab─â mediteranean─â dec├«t balcanic─â, nu pentru c─â este sc─âldat─â de apele m─ârii, ci pentru c─â a privit tot timpul c─âtre aceasta ┼či s-a visat "pe mare". De asemenea, acesta este motivul pentru care Rom├ónia nu ar fi balcanic─â, de┼či a┼čezat─â ├«n acest col┼ú geografic de lume, ci mai degrab─â sud-est european─â sau pur ┼či simplu european─â: de la R├«m ne tragem ┼či ├«ntr-acolo ┼či-au ├«ndreptat privirile p─ârin┼úii fondatori ai na┼úiei ┼či alte genera┼úii de rom├óni pe urmele lor. Perspectiva autohtonist─â, privind spre ┼úinuturile dacilor ┼či ale altor traci, a intrat ├«n competi┼úie de-abia mai t├«rziu. De-a lungul timpului, s-au succedat ┼či confruntat ┼či alte "tenta┼úii etnice", cum le numea Mircea Vulc─ânescu. Majoritatea cuget─âtorilor na┼úionali au avut ├«ns─â o abordare mai pu┼úin "vizionar─â", mai ├«n-r─âd─âcinat─â ┼či ├«n-temeiat─â ├«ntr-un trecut structural ┼či peren. ├Än loc s─â urm─âreasc─â tenta┼úiile timpului, etnogeneza aluneca astfel tot mai mult spre o origine mitic─â, de unde veghea aproape mistic asupra voca┼úiei actuale a rom├ónilor sau le definea matrici stilistice, arhetipuri ┼či alte cadre de g├«ndire. Na┼úiunea era a locului ├«n care se afla de la "origine", nu a orizonturilor la care viseaz─â. Ce se ├«nt├«mpl─â ├«ns─â ├«n prezent? Care este tenta┼úia noastr─â etnic─â actual─â, spre ce orizonturi ne ├«ndrept─âm, ├«n mod privilegiat ┼či definitoriu privirile? Referin┼úele autohtoniste par a se fi anchilozat, tot mai reduse la cli┼čee ┼či ┼ú├«fn─â patriotard─â sau la nostalgii dezorientate. C├«ndva, acestea aveau un sens, acum par a fi ├«ntre┼úinute ├«n via┼ú─â doar prin respira┼úia artificial─â a unor s─ârb─âtori na┼úionale ┼či a unor grup─âri na┼úionaliste. Pe de alt─â parte, proiectele la care poate visa na┼úiunea par a fi gata confec┼úionate la Bruxelles ┼či prea pu┼úini s├«nt aceia care se g├«ndesc la faptul c─â ele ar putea - ┼či ar trebui - s─â fie croite dup─â o m─âsur─â proprie. Dar care m─âsur─â? Ei, aici ne ├«ncurc─âm, c─âci fiecare rom├ón viseaz─â la m─âsura sa proprie... Nu prea mai ┼čtim, deci, ce trecut ne reprezint─â ┼či prin ce anume, ┼či nu ┼čtim ├«nc─â ├«ncotro vrem s─â ne ├«ndrept─âm, ca societate ┼či nu ca simpl─â colec┼úie de indivizi. S├«ntem, adic─â, ├«ntr-o criz─â. Nimic original - ve┼úi zice - to┼úi ┼či toate s├«nt, de la o vreme ├«ncoace, ├«n "criz─â". Este adev─ârat. Dar exist─â crize ┼či crize. A noastr─â de care e? Exist─â o criz─â a postmodernit─â┼úii, pun├«nd problema unei desp─âr┼úiri de modernitate; exist─â o criz─â postcomunist─â, ridic├«nd problema desp─âr┼úirii de comunism; exist─â apoi o criz─â postindustrial─â, ┼či c├«te ┼či mai c├«te. Se pare c─â omenirea se desparte masiv ┼či definitoriu de marile sale referin┼úe, pentru a construi altele, ├«nc─â neclare. Economi┼čtii vor s─â ne conving─â c─â aceste desp─âr┼úiri multiple ┼či pe multiple planuri s├«nt, de fapt, univoce ┼či necesare. Sociologii ┼či al┼úi umani┼čti se ├«ndoiesc, vorbind, tehnic, de "dependen┼ú─â de cale" sau, mai pu┼úin tehnic, de faptul c─â exist─â multiple modernit─â┼úi ┼či diverse c─âi de a ie┼či din ele. ├Än acest context, cum se pozi┼úioneaz─â ┼úara noastr─â? S├«ntem, bine├«n┼úeles, o societate postcomunist─â, care se lupt─â cu desp─âr┼úirea de comunism; ┼či s├«ntem ┼či ├«ntruc├«tva postmoderni, particip├«nd la aceast─â furtunoas─â desp─âr┼úire de modernitate. ├Än primul r├«nd, cred ├«ns─â c─â s├«ntem o societate post┼ú─âr─âneasc─â. Dac─â este ceva cu adev─ârat ├«ntemeiat ├«n trecutul nostru istoric, atunci acesta este apartenen┼úa noastr─â la societ─â┼úile agricole. Inclusiv revoltele tinerelor elite na┼úionale ├«mpotriva acestei "┼ú─âr─ânit─â┼úi": Nu mai vrem s─â fim ve┼čnicii ┼ú─ârani ai istoriei! - declara Noica prin anii ├ó┬Ç┬Ö30. Dar am r─âmas astfel p├«n─â ├«n prezent, de-abia 1 ianuarie 2007 fiind actul oficial al unui deces anun┼úat: ┼ó─âranul a murit! Ce urmeaz─â acum? ┼ó─âranul a murit, tr─âiasc─â ┼ó─âranul? E greu de presupus. Tr─âiasc─â Post-Modernul? Nu cred c─â cineva ar putea s─â arate foarte clar cam ce ar ├«nsemna asta. Tr─âiasc─â Europa? Mai plauzibil, dar nu mult mai clar... ├Än aceste condi┼úii, un singur lucru pare a fi clar: ceea ce ne define┼čte ├«n prezent este o desp─âr┼úire, iar ceea ce vrem s─â fim este un parcurs ce porne┼čte de la aceast─â desp─âr┼úire de ┼ó─âran. R─âm├«ne s─â mai reflect─âm la ce ├«nseamn─â acest ┼ú─âran din noi ┼či ce ne facem f─âr─â el al─âturi de noi...

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
640px Bathing at Talloires (Bagnade à Taillores) (The Swim) MET DP834430 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.