Sîrma de ieri şi bricolajul de azi

Publicat în Dilema Veche nr. 651 din 11-17 august 2016
Comunismul se aplică din nou jpeg

P e la jumătatea anilor ’90, am descoperit  prima  dată  în  Anglia  un magazin uriaș cu tot felul de lucruri pentru casă și grădină, de la coșuri pentru  umbrele  sau  lame  din  fier  forjat pentru curățat pantofii la intrare, pînă la șeminee, cărămizi sau burlane. Am fost fascinat. Se numea Homebase. Există și astăzi. La noi, așa ceva nu se găsea pe atunci. Construcțiile erau încă un apanaj al marilor întreprinderi, iar bricolajul –  o  activitate  plină  de  obstacole,  pe  care doar cei foarte inventivi și pasionați o puteau practica. Trebuia să ai relații pe la fabrici, să umbli pe la foarte multe prăvălii, să cunoști vînzători și meșteri, să întreții bune relații cu vecinii, așa încît să-i poți chema în ajutor la o adică, să știi să improvizezi din orice, să nu arunci nimic, fiindcă oricărui fleac i se putea găsi cine știe ce întrebuințare neașteptată, să colecționezi tot ce părea că vreodată ar putea fi de folos și să fii conștient că o biată sîrmă poate avea mii de întrebuințări diferite. Nevoia îi învăța pe oameni. Dar era greu în lipsa unor scule bune și a unor produse prelucrate. Mai toate bricolajele arătau jalnic.

Așa că momentul apariției unor mari magazine de acest fel și la noi a fost un punct de cotitură. A revoluționat nu doar ideile și metodele de meștereală, ci și gusturile oamenilor și felul în care arătau curțile, casele și apartamentele lor. Nu mai lucrau doar pasionații  și  pricepuții.  Țara  s-a  umplut de milioane de meșteri de ocazie. Cei mai mulți au început de la clasica bormașină.

În anii ’80, mai nimeni n-avea bormașină. La  sfîrșitul  anilor  ’90,  nimănui  nu-i  mai lipsea  așa  ceva. Apartamentele  comuniste au început să fie „personalizate“ cu mai mare eficiență decît înainte. Eu  însumi  am  salutat  democratizarea meșteritului, prin achiziționarea unei Black & Decker de care am fost foarte mîndru, mai ales că puteam să răspund și eu la hîrîielile vecinilor. Apoi, pretențiile miau tot crescut și am început să mă uit la unelte din ce în ce mai sofisticate. Era o perioadă  în  care  vizitam  cu  plăcere  supermagazinele astea cu ustensile și obiecte pentru casă și grădină. Cu timpul însă, am început să capăt un vag sentiment de deșertăciune.  Nu  mai  mergeam  chiar  de plăcere, ci doar de nevoie. Apăreau noi și noi asemenea magazine enorme, cu nume nemțești,  franțuzești,  aiurești…  În  ciuda numelor deosebite, descopeream, încet-încet, că produsele nu erau prea diferite de la un magazin la altul. Numărul firmelor care livrau același produs era cît se poate de limitat. Parcă și calitatea scădea. Sau poate abia atunci o vedeam cu adevărat. A  venit  și  vremea  falimentelor,  a preluărilor între companii și a retragerilor de pe piața românească.  Analiștii  pieței  spun  că  fost  afectată de criza de la începutul deceniului, în special de criza din construcții. Dar poate că mai e o cauză ce ține de specificul local.

Dacă într-o vreme o problemă a acestor magazine  era  că  greu  găseai  pe  cineva care să-ți dea informații „la raft“, acum e plin de „specialiști“ în halate colorate, pregătiți oricînd să îndruge vrute și nevrute numai ca să te facă să cumperi. În ultima  vreme,  eu,  cel  puțin,  m-am  confruntat mereu ei. „Școala“ de vînzare pare că s-a „rafinat“, în detrimentul calității. Nu mai e deloc important ce vinzi, ci cum vinzi. Despre o pompă mi s-a spus că nici nu trebuie probată, fiindcă „funcționează garantat, sută la sută“. Ei bine, am pus-o totuși în priză și era stricată. Despre un grătar mi s-a spus că nu e decît pentru cărbuni, nu și pentru lemne. Explicația părea de-a dreptul științifică, dar m-am prins că nu avea nici o legătură cu realitatea. Vînzătoarea  voia  doar  să  vîndă și,  în  scopul  ăsta,  încerca  să  facă  o  bună impresie, de expertă care-ți oferă ponturi. În prea multe cazuri am constatat că  produsele  expuse  erau  unice.  Scuza era că s-au vîndut repede. De fapt, oferta nu era sincronizată cu cererea. De nenumărate ori m-am întors cu obiectul cumpărat pentru că, desfăcîn du-l acasă, constatasem că are defecte. Sînt și produse care doar par a fi ceea ce crezi. De exemplu, un suport de piatră pentru o cișmea (din două bucăți) nu putea fi montat fără o mulțime de alte lucrări și piese suplimentare, despre care nu ți se sufla o vorbă, fiindcă ele nici nu existau în magazin. Am aflat și de ce multe din materialele de construcții care se găsesc acolo sînt proaste. Pentru că aprovizionarea se face în general cu lucruri cerute de firmele mari de construcții, care au obiceiul să lucreze cu materiale proaste și ieftine. Prețurile cresc și ele, oricum, pentru că în timp, se știe, între cei care fac achizițiile și furnizori se leagă relații durabile. Dacă vrei ceva mai bun, afli că trebuie să comanzi direct din Germania. Că acolo e altceva (întotdeauna). Pe  scurt,  au  început  să  mă  cam enerveze magazinele astea. Mai presus  de  toate,  mă  deranjează multele minciuni care se vînd înăuntru. Ceea  ce  nu  înseamnă  că  sînt  nostalgic după epoca cinstitei sîrme universale.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.