Sirenele din insula Jeju

Publicat în Dilema Veche nr. 296 din 15 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Femeile m─ârii din insula coreean─â Jeju c├«nt─â ├«nainte s─â intre ├«n mare, ca s─â o ├«mbuneze. Sau c├«nt─â c├«ntece de dragoste: "luna este str─âlucitoare, hai s─â dans─âm ├«mpreun─â". Se scufund─â f─âr─â tuburi de oxigen p├«n─â la 20 de metri ad├«ncime ca s─â adune scoici, fructe de mare, pe┼čti ┼či ┼úipari. Fac asta de o via┼ú─â. E o meserie grea transmis─â peste genera┼úii din mam─â ├«n fiic─â. Cunoscute ┼či sub numele de sirenele din insula Jeju, ele au pus bazele unei culturi complet diferite de cea a restului ┼ú─ârii. Dac─â ├«n peninsula coreean─â confucianismul a f─âcut din b─ârbat rege, pe insula Jeju femeile s├«nt motorul principal al societ─â┼úii, asta ┼či pentru c─â pe insul─â confucianismul ┼či cre┼čtinismul, r─âsp├«ndite ├«n peninsul─â, nu au fost adoptate de popula┼úia local─â foarte legat─â de vechile practici ┼čamanice ┼či de credin┼úa ├«n nu mai pu┼úin de 18.000 de zeit─â┼úi locale. Aceste zeit─â┼úi au fost toate mai ├«nt├«i oameni care, dup─â moarte, au c─âp─âtat statut divin. Cele mai multe henya ├«ncep s─â se scufunde ├«nc─â din copil─ârie " poveste┼čte o femeie de pe insul─â: "M─âtu┼ča mea a devenit henya la 12 ani, dar cele mai multe ├«ncep la 8 ani. M─âtu┼ča mea are acum 70 de ani ┼či ├«nc─â se mai scufund─â ├«n mare dup─â scoici, dar s├«nt ┼či femei de 80-85 de ani care fac asta". Henya nu au voie s─â se scufunde cu tuburi de oxigen ca s─â nu strice ecosistemul. Henya stau ├«n ap─â, f─âr─â s─â bea ori s─â m─ân├«nce, de la ora 9 diminea┼úa p├«n─â t├«rziu dup─â-amiaza. La 20 de metri ad├«ncime ├«n ocean, presiunea este foarte mare " ├«mi explic─â o femeie. "Henya sufer─â de boli specifice, pentru c─â stau ├«n ap─â la mare ad├«ncime, ├«n timp surzesc ┼či au tot timpul migrene, de la presiune, dar ├«n rest, au o s─ân─âtate de fier. Dar ele nu consider─â asta un chin, dimpotriv─â, m─âtu┼ča mea mi-a spus c─â ea e mai fericit─â ├«n ap─â dec├«t pe uscat, pentru c─â ├«n ad├«nc e frumos ┼či lini┼čte" " spune o localnic─â. Pe insula Jeju cele care sus┼úin familia s├«nt femeile scufund─âtoare pentru c─â munca lor grea este mai bine r─âspl─âtit─â; b─ârba┼úii se ocup─â cu pescuitul ori agricultura. "De multe ori, femeile scufund─âtoare din insula Jeju pleac─â ├«n Japonia ori China sau pe coasta Peninsulei Coreene, asta se ├«nt├«mpla mai ales ├«n timpul crizei economice, de acum c├«┼úiva ani. Ele se scufund─â acolo ┼či c├«┼čtig─â bine, iar banii ├«i trimit acas─â ca s─â ├«┼či ├«ntre┼úin─â familiile ┼či s─â pl─âteasc─â pentru studiile fra┼úilor; de exemplu, a┼ča s-a sacrificat ┼či m─âtu┼ča mea" " spune t├«n─âra. Tocmai pentru c─â femeile m─ârii aduc mai mul┼úi bani pentru familie, exist─â ┼či o zical─â pe insula Jeju, destul de dur─â: "Dac─â dai na┼čtere unei fete, taie un porc ┼či f─â petrecere, dac─â na┼čti un b─âiat, d─â-i un ┼čut". Se spune asta pentru c─â o feti┼ú─â poate deveni scufund─âtoare ┼či poate aduce o avere familiei, o poate sus┼úine. Chiar dac─â lucrurile s-au mai schimbat, ├«n continuare b─ârba┼úii din insula Jeju s├«nt trata┼úi de parc─â ar fi ceva rar ┼či pre┼úios. "├Än Jeju, num─ârul femeilor e mai mare dec├«t al b─ârba┼úilor, mai ales pentru c─â mul┼úi b─ârba┼úi s├«nt pescari ┼či mor pe mare." La ├«ntrebarea de ce numai femeile se scufund─â ├«n mare, o henya r─âspunde: "Se spune c─â trupul b─ârba┼úilor nu se poate adapta la ad├«ncime a┼ča bine ca al femeilor, asta pentru c─â femeile au mai mult─â gr─âsime care le ajut─â, de aceea, de┼či munca asta e mai grea dec├«t pescuitul ori agricultura, o fac doar femeile, eu personal cred c─â este doar o scuz─â a b─ârba┼úilor". Henya se scufund─â ├«n mare chiar ┼či iarna, c├«nd apa e cumplit de rece, pentru c─â atunci e sezonul pentru ┼úipari. Dar henya refuz─â s─â se scufunde ├«n anumite perioade, nu pentru c─â li s-ar p─ârea prea greu, ci pentru c─â respect─â ritmul naturii. "Nu doar femeile scufund─âtoare, dar ┼či pescarii ┼či agricultorii din Jeju s├«nt foarte supersti┼úio┼či ┼či practic─â ┼čamanismul. Este o zei┼ú─â a m─ârii, mai ales, care e foarte respectat─â aici. Oamenii cred c─â ├«n prima parte a lunii februarie zei┼úa se plimb─â pe malul m─ârii ca s─â refac─â via┼úa. Atunci, femei ┼čamani conduc ritualuri, preg─âtesc m├«ncare ┼či fac petreceri. Nimeni nu merge pe coast─â s─â pescuiasc─â ori s─â cultive ceva, ca s─â nu o deranjeze pe zei┼ú─â, altfel ea ├«i poate aduce ghinion" " explic─â o localnic─â. Pe insula Jeju se g─âsesc din loc ├«n loc ni┼čte statui din roc─â vulcanic─â, negre, de un metru ┼či ceva ├«n─âl┼úime, care ├«nf─â┼úi┼čeaz─â stilizat b─ârba┼úi numi┼úi gardieni. Se pare c─â au o vechime de sute de ani, dar nimeni nu ┼čtie exact cum au ap─ârut. Ciudat ┼či interesant este c─â statuile seam─ân─â foarte tare cu idolii inca┼či ori maia┼či din America Latin─â. Localnicii spun c─â este vorba despre echilibru. Cum pe insul─â s├«nt mai multe femei, se pare c─â gardienii au rostul de a readuce echilibrul ├«ntre yin ┼či yang, masculin-feminin. Fiecare statuie are o figur─â aparte, nu exist─â dou─â la fel, expresia fe┼úei este mereu alta. O localnic─â ├«mi spune c─â pe insul─â exist─â o credin┼ú─â: "Dac─â o femeie vrea s─â nasc─â b─âie┼úi, trebuie s─â ating─â cu m├«na nasul unei statui-gardian". Carmen Gavril─â este corespondent─â Radio Rom├ónia.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.