Sirena (în blugi şi cu rîs cristalin!) a lui Vasile "Romeo" Roaită

Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dle Văcăroiu, de-ntrebi azi un copil - fie un strănepot al dlui Adrian Păunescu, fie (că tot a fost omniprezentă recent, apărînd roz pe cîteva posturi TV., cu rîsul său atît de cristalin încît părea că patru geamuri se sparg la fiecare amuzament) actuala iubită a dlui Iri (cum care Iri?!), dacă ai întreba - zic - un astfel de minor naiv despre ce a însemnat 16 februarie în viaţa ţării, zău dacă mai ştie careva ceva! Drept care îmi vine să strig (şi sînt sigur că v-aţi alătura mie): unde-s şedinţele omagiale ale MAN-ului, unde-s proletarii, sirena lui Roaită, gloanţele burjuilor, indicaţiile preţioase ale to'a'ăşului sau documentarele de după Telejurnalul de altă dată? Mai clar: ce-a mai rămas, dle preşedinte, din episodul Griviţa - 16 februarie '33? Cum e posibil ca pe fosta Casă a Scînteii să troneze - cum se întîmplă acum - o ditamai reclamă la Lee Cooper's? (Vă daţi seama? Blugi capitalişti, pe o clădire-fanion a stalinismului!) Cu aceste gînduri în minte am aşteptat joia trecută (16 februarie!) votul pentru Directiva Bolkestein în Parlamentul de la Strasbourg. Priveam la sutele de euro-deputaţi din hemiciclu şi mă cruceam: nu tu boabe de transpiraţie pe frunţi, nu tu priviri fixe as seen on TV (cînd reporterii îl filmează pe dl Funar). Pentru că stînga franceză şi dreapta germană au dubii tot mai mari în privinţa aderării României şi Bulgariei, pentru că majoritatea occidentală se teme de invazia muncitorilor harnici şi puţin pretenţioşi din Est, directiva Bolkestein a trecut - dar fără principiul ţării de origine, care ar fi favorizat firmele de servicii ce se mişcă dintr-o ţară în alta (inclusiv firmele din Est dornice să-şi încerce şansa pe piaţa vestică). Franţa, de exemplu, s-a dovedit refractară la ideile lansate pe 3 ianuarie 2004 de comisarul olandez Frits Bolkestein, care spunea că e timpul (în spiritul Tratatului de la Roma din 1957) ca libera circulaţie a oamenilor, bunurilor şi capitalurilor să fie urmată, în interiorul UE, de libera circulaţie a serviciilor. De-ar fi ştiut ce va urma bietul olandez, al cărui nume (nu Frits, care în franceză trimite la ceva bun) a fost preschimbat în Frankestein şi a devenit, în vara trecută, sperietoare, cînd s-a pus la vot Constituţia europeană! În aceste condiţii, Polonia, Ungaria sau Cehia au devenit cei mai liberali membri ai UE, sprijinind directiva (trec aici peste aburii din capetele unor sindicalişti români, care au sprijinit tabăra anti-Bolkestein, colportînd aberaţia că, dacă trece directiva, un muncitor român din Germania va fi plătit ca în România). Ei, şi uite-aşa ajung, dle Văcăroiu, acolo unde vă lăsasem săptămîna trecută. Era marţi, 14 februarie a.c. (două zile înainte de votul pro sau contra Bolkestein) şi la Strasbourg s-a produs un desant de sindicalişti din toată Europa de Vest. Prin oraş, pe unde întorceai ochii, poliţie. Cu o lună mai devreme (pe 16 ianuarie a.c.), tot la Strasbourg, protestaseră docherii şi ieşise un mare scandal (în opinia ziarelor locale) sau un mare fîs (în opinia mea) - martor mi-e senatorul Morţun ot Mehedinţi, care, cu pieptul înainte, a trecut printre docheri şi, în urma lui, fioroşii porturilor din tot Occidentul mai-mai că n-au strigat Vive la Roumanie! Vive le 1er janvier 2007!. Săptămîna trecută, 40 de mii de cruciaţi anti-directivă au străbătut Strasbourg-ul cu tobe, fluieraşe şi pancarte, dar departe de clădirea Parlamentului European - pentru că poliţia i-a direcţionat în nordul oraşului, pe bulevarde pe care arhitecţi germani de la finele secolului al XIX-lea le-au trasat pentru parade militare! Ca să n-o mai lungesc: la ora 15,30 fix, cînd autorizaţia demonstraţiei expira, cei 40.000 de sindicalişti au tăcut din tobe, au băgat fluierele în buzunar şi s-au îndreptat spre autocare. În linişte! Ăsta să fie Occidentul? Unde-i stamina proletarului vestic, de la care Marx spunea că va porni revoluţia mondială? Sau s-o iau altfel: unde-i generalul care se ascundea într-o colibă şi-şi dădea epoleţii jos ca să se poată fofila (ca la noi, la Costeşti)? Unde-i prefectul pălmuit? Unde-s jandarmii luaţi prizonieri? Unde-i ministrul Dejeu, ameţit şi entuziast în acelaşi timp, simultan depăşit de situaţie şi neîndurător? Unde-i Oltul, pe ale cărui maluri creşte mîndră mînăstire / în veci pomenire / la Cozia zidire / unde Radu Vasile să-l întoarcă pe degetul mic (ăl cu inel!) pe Miron Cozma, ameţindu-l mai rău ca nurii daţi cu maclavais ai Marinelei Niţu? Unde-s pistoalele, unde-s pumnalele, caii şi flintele ortacilor? Unde-i, în fine, dl Romeo Beja, acest ex-Stahanov al tupeului, imaculat ca Zorro şi ecologist verde ca Scufiţa Roşie, acest ex-mixaj de Jdanov, Goering şi Fanfan La Tulipe fără bucle, dar mai bucălat, al sindicalismului românesc? Vă las să meditaţi la aceste întrebări, dle preşedinte! Poate că Oswald Spengler avea dreptate: Occidentul ăsta adoarme pe el! Pe cînd, în Est, dinamism cît cuprinde: pupile fără bacalaureat emit cugetări savante din jacuzzi, cupluri mondene se aleargă prin bucătărie cu pliciul de muşte, mătuşi nonagenare se dau peste cap şi lasă moşteniri milioane de dolari ş.a.m.d. Vasile Roaită, n-ai murit în zadar!

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Închisoare pe viaţă în Marea Britanie pentru şoferii care produc accidente mortale. În ce condiţii se aplică pedeapsa maximă
Marea Britanie introduce pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru şoferii care ucid, în cadrul unei ample reforme a justiţiei care a intrat duminică în vigoare, potrivit informaţiilor publicate de BBC.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.