Sirena (├«n blugi ┼či cu r├«s cristalin!) a lui Vasile "Romeo" Roait─â

Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dle V─âc─âroiu, de-ntrebi azi un copil - fie un str─ânepot al dlui Adrian P─âunescu, fie (c─â tot a fost omniprezent─â recent, ap─âr├«nd roz pe c├«teva posturi TV., cu r├«sul s─âu at├«t de cristalin ├«nc├«t p─ârea c─â patru geamuri se sparg la fiecare amuzament) actuala iubit─â a dlui Iri (cum care Iri?!), dac─â ai ├«ntreba - zic - un astfel de minor naiv despre ce a ├«nsemnat 16 februarie ├«n via┼úa ┼ú─ârii, z─âu dac─â mai ┼čtie careva ceva! Drept care ├«mi vine s─â strig (┼či s├«nt sigur c─â v-a┼úi al─âtura mie): unde-s ┼čedin┼úele omagiale ale MAN-ului, unde-s proletarii, sirena lui Roait─â, gloan┼úele burjuilor, indica┼úiile pre┼úioase ale to'a'─â┼čului sau documentarele de dup─â Telejurnalul de alt─â dat─â? Mai clar: ce-a mai r─âmas, dle pre┼čedinte, din episodul Grivi┼úa - 16 februarie '33? Cum e posibil ca pe fosta Cas─â a Sc├«nteii s─â troneze - cum se ├«nt├«mpl─â acum - o ditamai reclam─â la Lee Cooper's? (V─â da┼úi seama? Blugi capitali┼čti, pe o cl─âdire-fanion a stalinismului!) Cu aceste g├«nduri ├«n minte am a┼čteptat joia trecut─â (16 februarie!) votul pentru Directiva Bolkestein ├«n Parlamentul de la Strasbourg. Priveam la sutele de euro-deputa┼úi din hemiciclu ┼či m─â cruceam: nu tu boabe de transpira┼úie pe frun┼úi, nu tu priviri fixe as seen on TV (c├«nd reporterii ├«l filmeaz─â pe dl Funar). Pentru c─â st├«nga francez─â ┼či dreapta german─â au dubii tot mai mari ├«n privin┼úa ader─ârii Rom├óniei ┼či Bulgariei, pentru c─â majoritatea occidental─â se teme de invazia muncitorilor harnici ┼či pu┼úin preten┼úio┼či din Est, directiva Bolkestein a trecut - dar f─âr─â principiul ┼ú─ârii de origine, care ar fi favorizat firmele de servicii ce se mi┼čc─â dintr-o ┼úar─â ├«n alta (inclusiv firmele din Est dornice s─â-┼či ├«ncerce ┼čansa pe pia┼úa vestic─â). Fran┼úa, de exemplu, s-a dovedit refractar─â la ideile lansate pe 3 ianuarie 2004 de comisarul olandez Frits Bolkestein, care spunea c─â e timpul (├«n spiritul Tratatului de la Roma din 1957) ca libera circula┼úie a oamenilor, bunurilor ┼či capitalurilor s─â fie urmat─â, ├«n interiorul UE, de libera circula┼úie a serviciilor. De-ar fi ┼čtiut ce va urma bietul olandez, al c─ârui nume (nu Frits, care ├«n francez─â trimite la ceva bun) a fost preschimbat ├«n Frankestein ┼či a devenit, ├«n vara trecut─â, sperietoare, c├«nd s-a pus la vot Constitu┼úia european─â! ├Än aceste condi┼úii, Polonia, Ungaria sau Cehia au devenit cei mai liberali membri ai UE, sprijinind directiva (trec aici peste aburii din capetele unor sindicali┼čti rom├óni, care au sprijinit tab─âra anti-Bolkestein, colport├«nd abera┼úia c─â, dac─â trece directiva, un muncitor rom├ón din Germania va fi pl─âtit ca ├«n Rom├ónia). Ei, ┼či uite-a┼ča ajung, dle V─âc─âroiu, acolo unde v─â l─âsasem s─âpt─âm├«na trecut─â. Era mar┼úi, 14 februarie a.c. (dou─â zile ├«nainte de votul pro sau contra Bolkestein) ┼či la Strasbourg s-a produs un desant de sindicali┼čti din toat─â Europa de Vest. Prin ora┼č, pe unde ├«ntorceai ochii, poli┼úie. Cu o lun─â mai devreme (pe 16 ianuarie a.c.), tot la Strasbourg, protestaser─â docherii ┼či ie┼čise un mare scandal (├«n opinia ziarelor locale) sau un mare f├«s (├«n opinia mea) - martor mi-e senatorul Mor┼úun ot Mehedin┼úi, care, cu pieptul ├«nainte, a trecut printre docheri ┼či, ├«n urma lui, fioro┼čii porturilor din tot Occidentul mai-mai c─â n-au strigat Vive la Roumanie! Vive le 1er janvier 2007!. S─âpt─âm├«na trecut─â, 40 de mii de crucia┼úi anti-directiv─â au str─âb─âtut Strasbourg-ul cu tobe, fluiera┼če ┼či pancarte, dar departe de cl─âdirea Parlamentului European - pentru c─â poli┼úia i-a direc┼úionat ├«n nordul ora┼čului, pe bulevarde pe care arhitec┼úi germani de la finele secolului al XIX-lea le-au trasat pentru parade militare! Ca s─â n-o mai lungesc: la ora 15,30 fix, c├«nd autoriza┼úia demonstra┼úiei expira, cei 40.000 de sindicali┼čti au t─âcut din tobe, au b─âgat fluierele ├«n buzunar ┼či s-au ├«ndreptat spre autocare. ├Än lini┼čte! ─ésta s─â fie Occidentul? Unde-i stamina proletarului vestic, de la care Marx spunea c─â va porni revolu┼úia mondial─â? Sau s-o iau altfel: unde-i generalul care se ascundea ├«ntr-o colib─â ┼či-┼či d─âdea epole┼úii jos ca s─â se poat─â fofila (ca la noi, la Coste┼čti)? Unde-i prefectul p─âlmuit? Unde-s jandarmii lua┼úi prizonieri? Unde-i ministrul Dejeu, ame┼úit ┼či entuziast ├«n acela┼či timp, simultan dep─â┼čit de situa┼úie ┼či ne├«ndur─âtor? Unde-i Oltul, pe ale c─ârui maluri cre┼čte m├«ndr─â m├«n─âstire / ├«n veci pomenire / la Cozia zidire / unde Radu Vasile s─â-l ├«ntoarc─â pe degetul mic (─âl cu inel!) pe Miron Cozma, ame┼úindu-l mai r─âu ca nurii da┼úi cu maclavais ai Marinelei Ni┼úu? Unde-s pistoalele, unde-s pumnalele, caii ┼či flintele ortacilor? Unde-i, ├«n fine, dl Romeo Beja, acest ex-Stahanov al tupeului, imaculat ca Zorro ┼či ecologist verde ca Scufi┼úa Ro┼čie, acest ex-mixaj de Jdanov, Goering ┼či Fanfan La Tulipe f─âr─â bucle, dar mai buc─âlat, al sindicalismului rom├ónesc? V─â las s─â medita┼úi la aceste ├«ntreb─âri, dle pre┼čedinte! Poate c─â Oswald Spengler avea dreptate: Occidentul ─âsta adoarme pe el! Pe c├«nd, ├«n Est, dinamism c├«t cuprinde: pupile f─âr─â bacalaureat emit cuget─âri savante din jacuzzi, cupluri mondene se alearg─â prin buc─ât─ârie cu pliciul de mu┼čte, m─âtu┼či nonagenare se dau peste cap ┼či las─â mo┼čteniri milioane de dolari ┼č.a.m.d. Vasile Roait─â, n-ai murit ├«n zadar!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.