Sîntem pierduți fără un Tătuc!

Publicat în Dilema Veche nr. 762 din 27 septembrie – 3 octombrie 2018
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Zilele trecute, într-un sat mic, din Transilvania. Pe la ceasurile după-amiezei, sub un soare care mai ieșea din nori doar cît să anunțe că e toamnă. În spațiul dintre o bisericuță de lemn și un cimitir vechi. La sărbătoarea pe cît de discretă, pe atît de frumoasă a unei comunități. Aici e invitat să cînte un venerabil artist popular din Maramureș. La prima vedere, totul pare făcut destul de stîngaci, tocmai pentru că e complet lipsit de orice regie. Dar locul, momentul, atmosfera și mai cu seamă omul invitat să cînte sînt, la un loc, ceva cu totul extraordinar. Vreo treizeci-patruzeci de oameni asistă la povestea asta. Printre cîntări și vorbe, artistul popular deplînge condiția în care am ajuns cu toții, halul în care se prezintă azi țara. Zice că nu le mai poate hori contemporanilor aproape nimic. Pentru că habar n-avem de seceriș, de pădure, de animalele din ogradă, de plecatul la armată, de temele care, odinioară, erau relevante. Pare că nici dragostea nu mai e ce-a fost. Numai că, scormonind prin amintire, printre cîntări vechi, artistul popular dă tot peste tristeți abisale. Și atunci, ca și acum, „biata țară“ era tot înstrăinată, iar noi eram rămași tot „fără tătuț, fără legănuț“.

Rezultatele acestei căutări în sipetul cu amintiri – un soi de pipăire după un vechi panaceu care ar mai obloji o durere de cap contemporană – se soldează, deseori, cu o sporire a migrenei existențiale. Junghiurile astea însoțite de melancolie nu sînt cu totul contemporane. Unele vin din negura timpului, din adîncul istoriei, și ne-au însoțit pașii șoptindu-ne la ureche că, orice-am face, e de rău. Sigur că perspectiva asta, felul ăsta de a vedea lucrurile poate fi acuzat de o cruntă superficialitate. Te folosești în cel mai simplist mod cu putință de creații folclorice, teme, citate din trecut, pentru a demonstra – nu fără o urmă de cinism – că „nu s-a schimbat nimic pe-aici“. Că sîntem într-o eternă suferință, o perpetuă dorință de a lua gîturile dușmanilor din cauza cărora nu ne am putut dezvolta și că ne bîntuie o milenară obsesie a neîmplinirii. Ți se poate spune imediat că ai un dinte împotriva compatrioților, că te-ai supărat pe sat, că dai cu noroi pe gardurile vecinilor doar pentru că ți s-au înfierbîntat mințile și nu le-ai stins cu apă rece. În plus, ți se va spune – poate pe bună dreptate! – că cel mai ușor e să găsești vinovății ingenioase, să dărîmi, să așezi totul în derizoriu. Și-atunci, tu fugi din nou în istorie, mai încoace, la Caragiale. Te umpli bine de muniție din acest depozit inepuizabil și ieși afară triumfător, trăgînd rafale lungi de citate care demonstrează fără putință de tăgadă că ai, totuși, dreptate.

E un joc care poate deveni profund intelectual, dar și presărat cu mărețe condimente dintre cele mai perverse. Și care poate da o mare satisfacție. Ai spus limpede, pe gură, să se țină minte la masă, sau ai scris temeinic, să dăinuie pe vecie, că nu ieșim din tiparul automutilării? Da? Ei bine, atunci te-ai scos. Nu mai faci parte din majoritatea ineptă care-și plînge, de secole, neșansa istorică și furatul propriei căciuli. Plus că ai tu însuți senzația că, denunțînd zgomotos tarele nației, te-ai răcorit un pic, ai ieșit din cuptorul rotisării naționale, te-ai scuturat un pic de mujdeiul resemnării și-ai devenit o ființă mai occidentală, mai civilizată, mai contemporană. Ahhh! Minunat sentiment! Dar trece repede. Realitatea de-aici nu se lasă pe tînjală. Dacă nu te trage de mînecă, îți dă un cap în gură. Te-ntorci imediat la ritmul zilnic, la alternanța asta magică de sublim și derizoriu, de provincial rudimentar și urban avangardist, de manea lălăită din dosul catedrei academice și de simfonic cîntat lîngă grătarul pe care sfîrîie micii. Și-ntotdeauna, ca-n cazul de față, pierzi firul. Nu mai știi de unde-ai luat-o, de la ce a-nceput fierbințeala, de la ce vine mahmureala.

Păi, de la cîntarea care plînge din vechime bietul popor rămas, în eternitate, „fără tătuț, fără legănuț“. Pare că strămoșii care au potrivit vorbele astea au suflat în noi, cu har venit de la Divinitate, proiectîndu-ne într-o derivă cosmică, în căutarea unei planete pe care s-o putem locui. Iar lacrimile acestei derive cosmice ne udă și azi, cînd scîncim din cauza aceleiași traume care ne bîntuie între anii electorali. Cum să ne găsim acum, așa cum am făcut-o de atîtea ori în istorie, un tătuț care să ne vegheze odihna și somnul dulce din legănuț? Cum să facem să dăm toate grijile și toate responsabilitățile pe mîna unui cîrmaci iscusit, care ne poate îndrepta corabia cosmică spre un țărm prietenos, pe care să stăm la plajă? Cum să facem să ne găsim un părinte protector, care să ne scoată din melancolia seculară a doinei și să ne dirijeze ca pe un cor care știe doar cîntece de vitejie?

Și, mai ales, cum să facem să găsim un tătuț care ne tolerează un pic micile șobolănii, capriciile de copilași, minciunelele nevinovate, somnolența iritată și, pe urmă, cînd ne facem mari, faptul că uităm mereu să ne facem temele? Cum găsim noi un asemenea tătuț? Că, dacă ne uităm îndărăt, în istoria recentă, am avut un tătuț. Unul pe care, pînă la urmă, l am împușcat. Și-am început să ne certăm între noi, pentru că unii ziceau c-a fost bun, alții c-a fost rău. Poftim, mai ieși din dilema asta! Mai găsește un tătuț care să ne mulțumească pe toți. Îngrozitoare misiune! Pentru că nici măcar la modelul de tătuț nu ne mai înțelegem. Unii dintre noi vor înapoi în legănuț. Alții și-ar asuma riscul de a învăța să umble. Între timp, facem o hărmălaie de nedescris. Iar nava plutește în ape cosmice necunoscute. Tătuți de ocazie ar fi pe stoc cîți vrei. Iar, din păcate, dintre noi sînt destul de puțini cei care au chef să-nvețe să meargă singuri. Eh, mai vedem ce-o fi.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.