Sîntem nişte cărpănoşi

Publicat în Dilema Veche nr. 344 din 16 - 22 septembrie 2010
Adevăratul rost al lucrurilor jpeg

În urmă cu cîţiva ani, cîţiva austrieci care lucrau în România observaseră că, pe măsură ce mergi mai spre est, în ţările fostului bloc comunist, te loveşti de tot mai multă răutate şi agresivitate din partea localnicilor. Slovacii, constatau ei, par ceva mai răi decît austriecii. La rîndul lor, ungurii sînt şi mai răi, dar nu chiar aşa de răi ca românii şi, în orice caz, nici unii nu se compară cu ucrainenii, cu care abia dacă vrei să mai ai de-a face – ziceau austriecii – într-un moment de sinceritate. Sigur, erau simple percepţii legate în special de comportamentul din serviciile publice, generalizări fără vreo bază serioasă. Cu toate astea, observaţiile lor erau interesante pentru noi, cărora ni s-a spus de atîtea ori că sîntem un popor de oameni deschişi şi generoşi, că sîntem primitori şi veseli. „Tradiţionala ospitalitate românească“ era, pînă nu de mult, un clişeu bine bătut în cuie. Desigur, toate aceste păreri ale noastre, naţionale, s-au mai atenuat după Revoluţie şi după ce românii au început să călătorească mai mult în străinătate. Dar chiar să auzi că sîntem mai răi decît „bestiile“ de unguri, părea prea de tot. 

Un studiu recent realizat la nivel mondial de către o organizaţie de caritate britanică, Charities Aid Foundation, înfiinţată după Primul Război Mondial, a dat la iveală în premieră absolută un clasament al generozităţii pe ţări. Studiul evaluează disponibilitatea oamenilor de a oferi bani şi timp în scopuri caritabile sau de a da ajutor unei persoane străine aflate în dificultate. Din 153 de ţări studiate, România se situează tocmai pe locul 142, la egalitate cu Cambodgia, Pakistan şi Rwanda. Pe un loc mai sus în clasament (141) se află Bulgaria. Ungaria stă ceva mai bine, pe locul 121, la cîteva poziţii sub Slovacia, în vreme ce Ucraina este, la egalitate cu Serbia, pe ante-penultimul loc în lume, înainte doar de Burundi şi de ultima pe listă... Madagascar. 

Nu e vorba de ospitalitate sau de bunătate, ci de generozitate şi milă, dar acum pare că austriecii cam ştiau ce vorbesc. Observaţiile lor au căpătat şi o oarecare confirmare statistică. Generozitatea noastră e valabilă doar, vorba aceea: din punct de vedere Madagascar. În acest clasament, ţările din centrul şi estul Europei stau prost, aproape toate dincolo de locul 100. Sud-estul continentului stă şi mai prost (cu Grecia pe locul 147). Studiul CAF nu se bazează doar pe datele organizaţiilor de caritate, ci şi pe sondaje la nivel de individ (realizate de Gallup) pe eşantioane reprezentative ale populaţiei. În plus, sînt luate în calcul şi orele de voluntariat pe care oamenii le-au făcut în scopuri filantropice, iar, la acest capitol, România se află şi mai aproape de coada clasamentului (doar şase ţări din lume stau mai prost). Aşadar, nu se poate contraargumenta că locuitorii ţărilor foste comuniste nu prea au încredere în instituţii şi că de aceea n-ar prea da bani unor organizaţii de caritate sau că ortodocşii preferă de obicei să dea bani, haine sau mîncare direct în mîna omului nevoiaş, nu prin intermediul Bisericii. 

Dincolo de constatările că, în general, în lume, femeile sînt mai dispuse să dea bani, iar bărbaţii – să facă voluntariat (adică să ofere timp) pentru persoanele aflate în nevoie şi că, statistic, oamenii sînt cu atît mai generoşi cu cît sînt mai în vîrstă, studiul scoate în evidenţă faptul că, la scară globală, generozitatea şi caritabilitatea sînt potenţate mai degrabă de nivelul de fericire decît de cel de bogăţie. Atît oamenii bogaţi, cît mai ales cei satisfăcuţi de viaţa pe care o au (fără să fie neapărat bogaţi) sînt mai dispuşi să facă eforturi pentru semenii care au nevoie de ajutor. România face aici excepţie, fiindcă, din punct de vedere al mulţumirii faţă de nivelul de trai, locuitorii ei se află pe locul 72. Cu alte cuvinte, românii sînt mult mai fericiţi decît generoşi. Autorii studiului îşi iau precauţiile de rigoare, declarînd că locul în acest clasament nu reflectă neapărat nivelul de sănătate al societăţilor şi nici gradul de bunătate sau de răutate al locuitorilor unei ţări. Ei spun şi că tradiţiile şi modul de-a face acte caritabile diferă enorm de la o regiune la alta a globului. De asemenea, atrag atenţia că percepţia asupra carităţii e diferită, că un act ce trece drept gest de generozitate într-o ţară, poate fi considerat ceva curent şi chiar banal în alta. 

Trecînd însă peste toate astea, locul 142 al României (din 153 posibile) e cît se poate de relevant. Nu mai e loc de circumstanţe atenuante. La nivel mondial, sîntem fără discuţie nişte cărpănoşi împuţiţi.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.