Singur pe lume

Publicat în Dilema Veche nr. 655 din 8-14 septembrie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Am participat acum cîțiva ani la un proiect cu un obiectiv aparent bizar: promovarea în România a evaluărilor internaționale în educație, precum PISA, PIRLS sau TIMSS. La început n-am prea înțeles ce ar fi de promovat în legătură cu ele. Se fac, se primesc rezultatele, se analizează, se trag concluzii, se iau măsuri… Proceduri standard, nimic mai mult. Și oricum au grijă gazetele să promoveze din belșug fiecare astfel de testare în care a fost inclusă și România, cu atît mai mult cu cît rezultatele nu vin niciodată cu vești bune.

Însă tocmai această precaritate a performanțelor noastre educaționale, în comparație cu alte țări, pare să facă testările internaționale dezagreabile, în special în ochii multora dintre actorii din sistem, profesori, inspectori, funcționari din minister, decidenți. Ca să le luăm în seamă, ar trebui să acceptăm întîi de toate utilitatea lor. Or, se pare că pentru mulți dintre profesioniștii educației, singura lor noimă ar fi să dea apă la moară comentariilor din presă. Cum se zice acum, we are living in denial: ce nu ne place, nu vrem să auzim.

Se mai adaugă, la zvonistica denigratoare care aburește sistemul – că sînt partizane, prost întocmite, irelevante, desprinse de realitățile noastre ș.a.m.d. – și seducția înrădăcinată a excepționalismului autohton. Noi nu avem nevoie să ne comparăm cu alții, pentru că sîntem, prin definiție, „nepereche“.

Antropologii ne învață că, de regulă, la nivelul opiniei comune, comparația cu ceilalți debușează în stereotipuri negative. Le găsim, savuros, în scrierile noastre cronicărești: turcul e așa și pe dincolo, tătarul e vai, Doamne, leahul ce să mai vorbim… Credeam că-s vremuri de demult? Ei bine, sursa primară a unor astfel de prejudecăți, nevoia de încredere în comunitatea căreia îi aparții, n-a dispărut. Iar faptul că lumea noastră tot mai interconectată ne pune la dispoziție statistici comparative pentru aproape fiecare cotlon al existenței nu face, pentru unii, decît să întărească reflexul autodefensiv. Noi? Trebuie să fie o eroare, și cu siguranță n-are cum să fie întîmplătoare.

Gradul de acceptanță față de tes­tările internaționale din în­vă­ță­mînt pare să se fi ameliorat între timp. Poate va fi contribuit, la aceasta, cu o cîtime și proiectul căruia m-am alăturat tangențial. Poate pur și simplu s-au mai schimbat vremurile. Se întîmplă însă ca ceea ce aflăm de pe urma acestor studii comparative să sară din schema lor de interpretare.

În privința competențelor de lectură, de înțelegere de text, ne situăm constant pe undeva pe la coada clasamentului. Privitor la abilitățile matematice și științifice, așijderea. În ultimul timp aria de cuprindere a evaluărilor internaționale s a extins și s-a rafinat. Și iată că a apărut un aspect, un indicator, în care figurăm pe o poziție singulară, afară din tabel, inclasabili, incomparabili: atitudinea adolescenților față de învățătură.

La o conferință la care am asistat recent ni s-a prezentat, între altele, un grafic care sintetiza rezultatele unei testări PISA privind nivelul motivației elevilor de gimnaziu în diverse țări din Europa și din lume. Graficul arăta cam așa: un nor de punctișoare, mai dens pe linia mediană și mai rarefiat către margini. În partea de sus a norului tronau țările cu o atitudine marcat pozitivă față de școală, față de carte. În partea de jos se aflau țările cu un grad mai scăzut de motivație. Undeva, complet în afara arhipeleagului, o insulă rătăcită, un luceafăr stingher pe bolta înstelată a rîvnei la învățătură: România. Din păcate, în emisfera sudică.

Ce face ca aversiunea față de școală să atingă în România cote neînregistrate nicăieri altundeva rămîne un mister. Multe țări din proximitate au avut istorii educaționale similare, în contexte sociale și politice comparabile. Mai mult: rezultatele la învățătură ale elevilor din țările respective, testate și ele prin evaluări internaționale, sînt, cu plusurile și cu minusurile de rigoare, la fel de mediocre sau submediocre. Reformele încercate prin vecini n-au fost nici ele un succes, cel puțin prin prisma output-ului în învățare.

Lista motivelor invocate la noi pentru a explica inapetența pentru carte a adolescenților ne ajută prea puțin pentru a înțelege singularitatea poziției noastre. Cred că și în Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Serbia, Ucraina ș.a.m.d. tinerii sînt seduși de tentația jocurilor pe computer în detrimentul temelor de acasă. Pun mîna în foc că și pe-acolo modelele de reușită socială promovate de micul ecran, pe care elevii s-ar simți tentați să le urmeze, sînt tot din zona Botoxului de showbiz și a jambierelor de fotbal. Sînt convins că și pe-acolo un antreprenoriat vorace a dat tinerilor iluzia – e doar o iluzie? – că e suficient să fii un pic șmecher și să știi pe cine trebuie, cînd trebuie, ca să te bucuri de reușită în viață. Cred că în țări precum cele menționate calitatea actului didactic, incusiv gradul de seducție al acestuia, nu diferă radical. Împărtășim o istorie comună a ieșirii din comunism, cu dificultățile inerente pentru trecerea de la un sistem de învățămînt centralist și autoritar la unul, cum se spune, „centrat pe elev“. Avem în comun cam aceleași handicapuri economice, cam aceeași degringoladă organizatorică și cam aceleași probleme de stratificare socială – ar trebui să plutim, vasăzică, în același nor. Și totuși, cînd prognoza meteo indică doar cer mohorît, la noi în sat plouă cu găleata și nu dă semne că va înceta.

Nu știu cine și cum ar putea face lumină în enigma aversiunii fără egal a tineretului român față de învățătură. Știu însă că e trist să fii singur pe lume. Cînd am citit, în copilărie, cartea cu acest titlu a lui Hector Malot, am bocit pe rupte. 

Liviu Papadima este profesor de lite­ra­tură română la Facultatea de Litere, pro­rec­tor la Universitatea București; coautor al manualelor de limba și literatura româ­nă pentru liceu, apărute la Humanitas Edu­ca­țional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Alina Pușcaș, internată în spital cu o afecțiune rară. „ Nu am știut că există așa ceva“ | adevarul.ro
Prezentatoarea emisiunii „Te cunosc de undeva“ are probleme de sănătate și se află în spital de câteva zile.
image
21 de ani de închisoare pentru unul dintre răpitorii câinilor cântăreţei Lady Gaga | adevarul.ro
Unul dintre cei trei indivizi acuzaţi că au împușcat un angajat al cântăreţei americane Lady Gaga pentru a răpi câinii vedetei a fost condamnat luni, la Los Angeles. Pedeapsa primită de individ este de 21 de ani de închisoare, relatează AFP

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.